Sunt multe poeme citabile integral în acest volum, în care memoria afectivă se hrănește din experiențe senzoriale, din ipostaze ale sinelui, risipite de-a lungul anilor, din frânturi de viață imaginată și dintr-un sentiment copleșitor al singurătății.
Viața numărul 2 pentru pian și orchestră e o carte vie, în care pulsează ritmic sunete și tăceri, cuvinte și necuvinte, clipe de viață trăită „la cea mai înaltă ficțiune”, ca în poezia lui Florin Iaru , și imagini fulgurante ale unui dincolo de aici și acum, rememorat, imaginat, scris de „o mână nevăzută”, care „se-apropie și rescrie”. - Carmen Mușat Cântecul acesta a stat
înfundat într-un gol,
într-un hol al corpului meu
până acum.
El are forma unei aripi
înghesuite.
Am o singură aripă albă
cu care tot mi-am luat zborul,
asemenea păsărilor de curte,
razant cu pământul.
Aripa pereche e poate peste
garduri, peste moarte. Tu, cititorule, prietenul meu
de departe,
Take this song and make it better.
