Enciclopedia Plantelor Medicinale Cultivate Din Romania

În România, dintre plantele care au proprietăți medicinale, numai, aproximativ, 300 se recoltează și se valorifică, unele ca materii prime pentru fabrici de medicamente, farmacii, pentru uz intern, altele pentru valorificare în străinătate.
Citește tot rezumatul cărții Enciclopedia Plantelor Medicinale Cultivate Din Romania... Și totuși o mare parte din valoarea pe care natura ne-o oferă, an de an, se pierde din lipsă de cunoștințe sau din dezinteres. De aceea, se impune tot mai mult răspândirea tot mai largă a mijloacelor de cunoaștere și a tehnicilor de recoltare, cât și simplificarea procedeelor de prezentare a cunoștințelor necesare despre plantele medicinale. Plantele cu efect favorabil asupra organismului omului său cu efect inhibant asupra unor agenți patogeni își datorează valoarea terapeutică anumitor substanțe. În cazul fiecărei specii de plantă medicinală trebuie cunoscut acea substanță sau acele substanțe care le asigură valoarea și care se numesc principii active. Din ansamblul substanțelor ce se găsesc într-o specie numai unele prezintă interes farmaceutic. La enumerarea substanțelor conținute de către o specie de plantă medicinală se apelează frecvent la toți compușii identificați în planta respectivă. Astfel, la o asemenea înșiruire se nominalizează o serie întreagă de compuși chimici: "planta conține aminoacizi, grăsimi, zaharuri, amidon, mucilagii, potasiu, etc.", texte cu care nu se spune nimic fiindcă nu există nici o plantă care să nu conțină substanțe din grupele menționate. Situația se schimbă doar atunci, când substanța cu pricina se găsește într-un procent semnificativ mai mare în comparație cu alte plante. Cantitățile însemnate de mucilagii din nalba sau podbal conferă acestor substanțe interes terapeutic. Din întreaga compoziție chimică a unei specii prezintă interes terapeutic numai substanțele biologic active. Valoarea produsului vegetal este condiționată de conținutul în principii active. Acestea sunt: a) Vitamine. Vitaminele sunt substanțe organice complexe, indispensabile desfășurării normale a proceselor vitale. Organismul uman are realmente nevoie de un aport zilnic din toate cele 13 vitamine absolut necesare acestea sunt: A, B1, B2, B6, B12, C, D - D1 - D3, E, H, K - K1 - K2, PP, acid pantotenic, acid folic. Vitaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate în frunze (în special). Plantele medicinale nu oferă cantități prea mari din vitamine, dar înaltul lor grad de asimilabilitate, faptul că se absorb împreună cu celelalte principii active (care vin să completeze efectul terapeutic urmărit) le conferă acestora o importanță deosebită. De exemplu: - măceșul (în fructe) este bogat în vitamine C, A, B1, B2, P, K, acid nicotinic, dar și alte substanțe cu valoare terapeutică cum ar fi: tanin, acid malic, acid citric, pectine, zaharuri. - urzica este bogată în vitamine C, K, A, B2 mai conține substanțe azotoase, clorofilă, mucilagii. b) Glicozide (heterozide) Glicozidele sau heterozidele sunt compuși alcătuiți dintr-o componentă glucidică și o componentă neglucidică, denumită aglicon, a cărei structură chimică poate fi foarte diferită. Agliconul conferă glicozidelor proprietăți fizice, chimice și farmacologice specifice, condiționând în cea mai mare măsură utilizarea lor ca substanțe terapeutice. Din grupul glicozidelor fac parte: - b1. Cardiotonice. Acest tip de glicozide este răspândit în frunzele plantelor din familiile Apocynaceae, Liliaceae și Scrophulariaceae. Au acțiune favorabilă asupra cordului bolnav, diminuând pulsul, regularizând ritmul și bătăile inimii acționează uneori și ca diuretic. - b2. Antracenozide. Compușii din această categorie se găsesc în rădăcinile mai multor plante, dar, în special, în scoarță și frunzele de Rhamnus frangula (crusin). Din această categorie fac parte frangulina și senozida. Acțiunea lor este purgativă sau laxativă ori laxativ - purgativă. - b3. Saponozide. Saponozidele sunt răspândite îndeosebi la reprezentanții familiilor Dioscoreaceae, Amarylidaceae, Liliaceae, Scrophulariaceae. Din acest grup fac parte saponinele: tigonină, gitonină, digitonină, holoturină, etc. Saponinele au acțiune expectorantă, hemolizantă și în unele cazuri depurativă. - b4. Flavonozide. Compușii din această categorie se găsesc în florile și rădăcinile unor plante din familiile Scrophulariaceae, Compositae, Leguminosae, Rosăceae, fiind cunoscuți circa 50 derivați flavonici care se găsesc liberi sau sub formă de glicozide. Flavonele formează cristale incolore. Ele au acțiune, predominant, diuretică. - b5. Taninuri. Taninurile sunt substanțe prezente la numeroase specii de plante superioare și localizate în sucul vacuolar al celulelor corticale, frunzelor și fructelor. Taninurile se prezintă sub forma unor soluții concentrate, refrigerente. Proporția în care se găsesc ele variază în limite foarte mari, de exemplu: în scoarța de Quercus sp. 10 - 20%, la Salix sp. 9 - 13%, la Tilia sp. 15 - 20%, etc. Taninurile sunt astringente și au rol hemostatic. - b6. Tioglicozide. Tioglicozidele, un alt grup de glicozizi, prezintă caracteristici de activare locală a circulației sângelui. c) Alcaloizi. Alcaloizii sunt substanțe cu caracter bazic, răspândite, în special, la dicotiledonate. Aceștia constituie un grup foarte heterogen din punct de vedere chimic. Deși sunt substanțe toxice, în doze mici se folosesc în terapia unor afecțiuni, având o acțiune calmantă, anestezică și curativă. Din multitudinea de alcaloizi se pot enumera: atropină din frunzele de Atropa bella - donna (mătrăgună), papaverina din semințele de Papaver rhoeas (macul de câmp), cumarina din Melilotus officinalis (sulfina), umbeliferina din florile de Matricaria chamomilla (mușețel), etc. d) Holozide. Dintre cele mai importante holozide pot fi enumerate: - d1. Gume. Gumele sunt poliglucide complexe, care prin hidroliză dau galactoză, manoza, glucoza, ramnoza, xiloza și alte monoze. Ele au proprietatea de a reține apa, formând cleiuri, soluții mucilaginoase și geluri. Se întâlnesc la semințele plantelor din familiile Leguminosae, Liliaceae și în tuberculii plantelor din familia Araceae, sub formă de substanțe de rezervă. Gumele au proprietăți emoliente. - d2. Mucilagii. Mucilagiile se găsesc în scoarțele unor copaci, în cotiledoanele multor semințe unde au rol de a reține apa, preîntâmpinând procesul de deshidratare. Mucilagiile au diverse roluri. - d3. Pectine. Pectinele sunt polizaharide de natură necelulozică, care se găsesc în structura peretelui celular al plantelor, mai ales în fructe (aproximativ 30%), în bulbi și fibre vegetale. Pectinele sunt substanțe hidrofile, care prin îmbibare cu apă se transformă în mucilagii. În fructele coapte pectinele se combină cu apă, glucide și acizi în diferite concentrații și dau naștere la geluri. Pectinele intră în compoziția membranei celulare, dar se pot acumula și în vacuole. Aceste substanțe au acțiune coagulantă. - d4. Celuloza. Celuloza este un polizaharid ce constituie principalul component al membranei celulei vegetale. Conținutul de celuloză variază considerabil la diferite tipuri de celule: astfel în țesutul lemnos este în proporție de 40 - 50%, pentru ca în celulele endospermului să ajungă la 1%, iar în stratul suberos al pereților secundari să lipsească. În plante celuloză este asociată cu alte substanțe: lignina, pectină, hemiceluloză, diferite rășini, lipide, glicozide, taninuri, etc. Celuloza este importantă pentru activitatea tubului digestiv. - d5. Amidon. Amidonul reprezintă rezerva de polizaharide cea mai însemnată din plantele verzi și constituie principala sursă de glucide (oze) pentru alimentația omului și hrana animalelor. Amidonul, rezultat în urma procesului de fotosinteză, se depozitează în semințe, bulbi și tuberculi, sub formă de granule de mărimi, structura și aspect caracteristice pentru diferite specii vegetale. Granulele de amidon conțin pe lângă polioze constituente ale amidonului și apă, fosfați, lipide, acizi grași, etc. Amidonul are rol energetic. e) Uleiuri eterice. Uleiurile eterice se află sub forma unor picături refrigerente, volatile. Se întâlnesc, de exemplu, în celulele petalelor de Rosa canină (măceș), în perii secretori de la plantele familiei Labiatae. Pereții celulelor în care se găsesc uleiuri eterice sunt, de obicei, suberizați, fiind astfel impermeabili. Uleiurile eterice se depozitează în vezicule intracelulare lipsite de membrană sau în cazul perilor secretori, după elaborarea lor în citoplasma traversează peretele și se acumulează într-o veziculă subcuticulară de unde se evaporă în atmosferă. Aceste substanțe sunt importante pentru efectul lor antimicrobian și antiseptic. f) Rășini. Rășinile provin din oxidarea și polimerizarea uleiurilor eterice. Sunt substanțe vâscoase, cu o compoziție complexă, fiind un amestec de terpene și acizi rezinici. Se găsesc în citoplasmă sub forma unor picături fine, strălucitoare, care difuzează în spații intercelulare sau se depozitează în cavitați și canale rezinifere. g) Antociani. Antocianii sunt pigmenți răspândiți în flori, fructe, frunze, rădăcini care își schimbă culoarea în funcție de pH - ul celular. Cei mai cunoscuți antociani sunt: peonină, malvina, cianină, rutinul, etc. Rolul lor este insuficient cunoscut. h) Fitoncide. Fitoncidele sunt substanțe volatile, similar antibioticelor, sintetizate de unele plante superioare (îndeosebi plantele din familiile Liliaceae, Cruciferae) și au proprietăți bacteriostatice, antibactericide și antifungice. i) Substanțe amare. Substanțele amare formează o grupă în care pot fi încadrate substanțe de diferite structuri datorită unei singure proprietăți organoleptice comune, și anume: gustul lor este amar chiar și în diluții mari. Se întâlnesc frecvent la plantele din familia Compositae. Produsele amare pot fi: amare pure, amare mucilaginoase și amare aromatice, acestea din urmă conținând și ulei volatil. Substanțele amare au acțiune tonic - amară, stomahic și stimulează pofta de mâncare. j) Acizi organici. Acizii organici sunt compuși care conțin una sau mai multe grupări carboxilice. Sunt larg răspândiți în regnul vegetal, găsindu-se atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri sau esteri. PLANTE MEDICINALE CULTIVATE ALOE Aloe arborescens L. - Fam. Liliaceae Ecologie. Răspândire. Aloe, cunoscută încă din antichitate, este originară din Africa Tropicală și Meridională, unde atinge talia unui arbore. Iubitoare de aer și lumină. Aloe este răspândită în sudul Africii. În România se cultivă ca planta ornamentală de apartament. Descrierea plantei. Aloe este o plantă ierboasă, perenă, tulpina este înaltă până la 3 m, diametrul 5 - 8 cm, neramificată, cu internodii dese, palide. Frunzele cărnoase, persistente, dispuse în spirală, fără fibre, suculente, lungi de 45 - 60 cm, canaliculate, pe margini cu spini moi. Florile roșii, cu câte 6 stamine, cilindrice, drepte, lungi de 3 - 4 cm, concrescute la bază într-un tub scurt, dispuse în inflorescența densă, spiciformă. Înflorește iarna. Organul utilizat. De la aloe se folosesc frunzele - Aloe folium - și/sau plantă - Aloe herbă. Recoltare. De pe plante de aloe, în vârstă de 3 - 5 ani, se recoltează frunze sau părți de plantă prin tăiere cu cuțitul său foarfecă. Se folosește în stare proaspătă sau sub formă de pulbere. Principii active. Produsul de aloe conține capaloină, substanța activă amară, precum și derivați de antrachinonă. Acțiune farmacologică. Recomandări. Preparatele de aloe au importanță terapeutică în medicina umană populară și cultă. Principiile active pe care le conține au rol bacteriostatic, în special față de bacilul Koch și stafilococi, stimulent digestiv, purgativ. Folosită în constipație, indigestii, anorexie, ulcer, angina, gripă, dureri de cap, dureri de dinți, scleroză, astenie, reumatism, plăgi, dermatite, arsuri, eczeme, ulcerații, mastoidită, astm, alcoolism, astenie nervoasă. De precizat: în timpul tratamentului se exclud din alimentație laptele, ouăle și se consumă cât mai multe fructe și supe de legume. Mod de administrare. Uz intern: pentru tratarea constipației cronice habituale decoct dintr-un vârf de cuțit de pulbere de plantă la 250 ml apă și amestecat cu 1 - 2 linguri de miere de albine. Se fierbe 3 minute. Se strecoară. Se iau zilnic câte 3 linguri, înainte de mese. În ulcer, gripă, angina, dureri de cap, dureri de dinți, eczeme, scleroza, astm, astenie nervoasă, reumatism, alcoolism, se face cura de aloe pregătită dintr-un exemplar de 3 - 5 ani, neudat de 5 zile înainte de folosire astfel: într-un borcan de sticlă se ia 1500 g de planta trecută prin mașina de tocat carne. Se adaugă 2500 g miere de albine de mai și 3500 ml vin roșu, de 14 - 180. Se păstrează 5 zile într-un loc răcoros și întunecos. Rezultă un extract cu o bună eficientă terapeutică. În primele 7 zile se ia câte o linguriță, de 3 ori pe zi, cu cca. 2 ore înainte de masă. După aceea se ia câte o lingură de 3 ori pe zi cu o oră înainte de masă. Durata curei este de 3 - 4 săptămâni. În următorul tabel sunt redate datele de interes despre planta descrisă: Denumire științifică și populară Aloe arborescens aloe Alte denumiri populare ale plantei Acțiune farmacologică Organ utilizat Mod de administrare doftor rol bacteriostatic, (față de bacilul Koch, stafilococi), stimulent digestiv, purgativ frunze, părți de plantă extract, pulbere Indice de boli tratate cu plante medicinale cultivate A Abces: bob, cartof, ceapă, galbenele, în, mușețel, pătlăgele vinete, praz, secară, smochin, usturoi, varză. Abces dentar: mușețel, nalba de cultură, nalba de grădină. Acnee: fasole, galbenele, hamei, nap, pătlăgele roșii, praz, varză. Adenita: nalbă de cultură, stevie, varză. Afecțiuni bucale: busuioc, pătrunjel, trandafir de dulceață, trandafir de lună, varza, viță de vie, zmeur. Afecțiuni tiroidiene: varză. Afte: busuioc, calomfir, ceapă, lămâi, morcov, trandafir de dulceață, trandafir de lu- na. Albuminurie: ceapă, coacăze roșii, fasole, nuc, porumb, praz, ridiche roșie, tei, teli- na. Alcoolism: aloe, ardei iute, ceapă, coacăz roșu, pătrunjel, praz, revent, varză. Alergii: măslin, pelin, ridiche. Alopecie (chelie): ardei iute, orz. Amenoree: leuștean, pătrunjel, ridiche. Amigdalita: bob, fenicul, lămâi, măslin, mușețel, nalba de cultură, nuc, par, rozma- rin, sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră, tei alb, tei cu frunză mare, trandafir de dul- ceață, zmeur. Anemie: fasole, măr, morcov, orz, păstârnac, piersic, prun, pătlăgele roșii, pepene galben, rozmarin, salată, sfeclă roșie, spanac, sparanghel, stevie, varza, viță de vie. B Bătătura: praz, revent, ricin, smochin, usturoi. Bâlbâiala: levănțică. Blenoragie: hamei, liliac, salvie. Blocaj renal: stevie. Broșița: asmătui, busuioc, ceapă, chimen, cimbru de grădină, condurași, fenicul, grâu, isop, morcov, nalba de cultură, nalba de grădină, nap, orz, ridiche, spa- ranghel, stânjenel, tei, țelină, usturoi, varză roșie, zmeur. Broșița cronică: - pentru combaterea spasmului bronhic: isop, - pentru combaterea tusei: fenicul, - pentru fluidificarea și eliminarea secrețiilor bronhice: nalba de cultură, nalba de grădină, - pentru combaterea infecției bronhice: busuioc, ceapă, cimbru de cultură, mărar, ridiche, usturoi, varză. CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................. pag. 5 PLANTE MEDICINALE CULTIVATE ..........................................................pag.21 1. aloe .................................................................................................pag.21 2. ananas ............................................................................................pag.23 3. anason ............................................................................................pag.25 4. andive .............................................................................................pag.27 5. anghinare .......................................................................................pag.29 6. arahide ...........................................................................................pag.32 7. arbore de cafea ...............................................................................pag.34 8. arbore de camfor ............................................................................pag.36 9. arbore de chinină ...........................................................................pag.38 10. ardei .............................................................................................pag.40 11. armurariu .....................................................................................pag.43 12. asmătui ........................................................................................pag.46 13. bame ............................................................................................pag.48 14. barba împăratului .........................................................................pag.50 15. bănuței .........................................................................................pag.52 16. bob ...............................................................................................pag.54 17. bujor ............................................................................................pag.57 18. bumbac ........................................................................................pag.59 19. busuioc ........................................................................................pag.61 20. cais ...............................................................................................pag.64 21. calomfir .......................................................................................pag.66 22. cardon ..........................................................................................pag.68 23. cartof ............................................................................................pag.71 24. castan comestibil .........................................................................pag.74 25. castan sălbatec .............................................................................pag.77 26. castravete .....................................................................................pag.80 27. cânepa ..........................................................................................pag.83 28. capșun ..........................................................................................pag.85 29. ceai ..............................................................................................pag.88 30. ceapă ............................................................................................pag.90 31. chimen .........................................................................................pag.94 32. cimbru de grădină ........................................................................pag.96 33. cimisir ..........................................................................................pag.99 34. cires ............................................................................................. pag.101 35. coacăz roșu .................................................................................. pag.103 36. condurași ..................................................................................... pag.105 37. conopida ...................................................................................... pag.107 38. coriandru ...................................................................................... pag.109 39. craițe ............................................................................................ pag.111 40. creasta cocoșului ......................................................................... pag.113 41. crin alb ......................................................................................... pag.115 42. curmal .......................................................................................... pag.118 43. dafin ............................................................................................. pag.120 44. degețel lanos ................................................................................ pag.122 45. degețel roșu ................................................................................. pag.125 46. dovleac ........................................................................................ pag.128 47. dovleac turcesc ............................................................................ pag.130 48. dovlecel ....................................................................................... pag.132 49. dud alb ......................................................................................... pag.135 50. dud negru ..................................................................................... pag.137 51. fasole ........................................................................................... pag.139 52. fenicul .......................................................................................... pag.143 53. floarea - soarelui ......................................................................... pag.146 54. garoafa de cultură ........................................................................ pag.149 55. galbenele ...................................................................................... pag.151 56. grâu .............................................................................................. pag.154 57. grapefruit ..................................................................................... pag.157 58. gulie ............................................................................................. pag.160 59. gutui ............................................................................................. pag.162 60. hamei ........................................................................................... pag.165 61. hrean ............................................................................................ pag.167 62. hrișca ........................................................................................... pag.169 63. iasomie ........................................................................................ pag.171 64. iasomie de pădure ........................................................................ pag.173 65. în ................................................................................................. pag.175 66. isop .............................................................................................. pag.178 67. lăcrămioare .................................................................................. pag.181 68. lămâi ............................................................................................ pag.183 69. leuștean ........................................................................................ pag.187 70. levănțica ...................................................................................... pag.190 71. liliac ............................................................................................. pag.194 72. linte .............................................................................................. pag.196 73. lobodă .......................................................................................... pag.198 74. lupin ............................................................................................. pag.200 75. mac .............................................................................................. pag.202 76. mandarin ...................................................................................... pag.204 77. mazăre ......................................................................................... pag.206 78. macris .......................................................................................... pag.208 79. maghiran ...................................................................................... pag.210 80. mar ............................................................................................... pag.212 81. mărar ............................................................................................ pag.215 82. măslin .......................................................................................... pag.218 83. menta ........................................................................................... pag.221 84. menta creată ................................................................................. pag.224 85. migdal .......................................................................................... pag.226 86. morcov ......................................................................................... pag.228 87. mușețel ........................................................................................ pag.230 88. muștar alb .................................................................................... pag.233 89. muștar negru ................................................................................ pag.235 90. nalba de cultură ........................................................................... pag.237 91. nalba de grădină .......................................................................... pag.240 92. nap ............................................................................................... pag.243 93. narcise albe .................................................................................. pag.245 94. narcise galbene ............................................................................ pag.247 95. năut .............................................................................................. pag.249 96. negrilica ....................................................................................... pag.251 97. nuc ............................................................................................... pag.253 98. obligeană ..................................................................................... pag.256 99. orez .............................................................................................. pag.259 100. orz ............................................................................................. pag.261 101. ovăz ........................................................................................... pag.263 102. par ............................................................................................. pag.265 103. păstârnac ................................................................................... pag.268 104. pătlăgele roșii ............................................................................ pag.270 105. pătlăgele vinete ......................................................................... pag.273 106. pătrunjel .................................................................................... pag.275 107. pelin ........................................................................................... pag.279 108. pepene galben ............................................................................ pag.281 109. pepene verde ............................................................................. pag.283 110. piersic ........................................................................................ pag.285 111. portocal ..................................................................................... pag.288 112. porumb ...................................................................................... pag.291 113. praz ............................................................................................ pag.293 114. prun ........................................................................................... pag.295 115. revent ......................................................................................... pag.297 116. ricin ........................................................................................... pag.299 117. ridiche ....................................................................................... pag.301 118. rozmarin .................................................................................... pag.303 119. salata ......................................................................................... pag.306 120. salcâm ....................................................................................... pag.308 121. salcâm japonez .......................................................................... pag.310 122. salvie ......................................................................................... pag.312 123. schinduful................................................................................... pag.315 124. schinelul ..................................................................................... pag.318 125. scorțișoara ................................................................................. pag.321 126. secară ......................................................................................... pag.323 127. sfecla furajeră ............................................................................ pag.325 128. sfecla roșie ................................................................................ pag.327 129. sfecla de zahăr ........................................................................... pag.330 130. smochin ..................................................................................... pag.332 131. soia ............................................................................................ pag.335 132. spanac ........................................................................................ pag.337 133. sparanghel ................................................................................. pag.339 134. stânjenel .................................................................................... pag.342 135. șofran ......................................................................................... pag.344 136. șofranel ...................................................................................... pag.346 137. stevie ......................................................................................... pag.348 138. tarhon ........................................................................................ pag.350 139. tei ............................................................................................... pag.352 140. tei alb ......................................................................................... pag.355 141. tei cu frunză mare ...................................................................... pag.358 142. trandafir de dulceață .................................................................. pag.361 143. trandafir de lună ........................................................................ pag.363 144. tuia ............................................................................................. pag.365 145. țelină .......................................................................................... pag.367 146. usturoi ....................................................................................... pag.370 147. varza albă .................................................................................. pag.374 148. varza roșie ................................................................................. pag.377 149. vișin ........................................................................................... pag.380 150. vița de vie .................................................................................. pag.382 151. zmeur ......................................................................................... pag.385 Indice de boli tratate cu plante medicinale cultivate ....................................... pag.387 Glosar ................................................................................................................... pag.396 Clasificarea botanică a speciilor de plante descrise ......................................... pag.401 Index de denumiri științifice ............................................................................... pag.405 Bibliografie selectivă ........................................................................................... pag.407   Pozele din interiorul enciclopediei sunt alb-negru.  Citește mai puțin...