Tu esti, Doamne, om ca mine

De VOI De voi să câmp, De voi să plâng, De voi să-ncrâng, În luna mai Lăsați-mi luna în vătrai. și dinspre sat lăsați-mi vatra De Om, de pulbere, de tată. și dacă vreți, lăsați-mi soare.
Citește tot rezumatul cărții Tu esti, Doamne, om ca mine... Să știți, Lumina lui mă doare. O s-o ascund în vrej de rău Să răsfrunzească-ntr-un târziu, Într-un frunziș de zbor de rac În necuprins de nuci de mac. E toamnă. E toamnă, e toamnă şi lasă. Deja nu-mi mai păsă, Că umed e cerul şi umbra de seară Se leagănă-n timp de cădere astrală. E toamnă, e brumă şi plouă Cu toporaşi în loc de rouă Și peste deal se-ndeasă norii Şi printre nori se plâng cocorii. E timp de vreme răsturnat. Se duce timpul la culcat, tot viseze câte-un fulg, De sărbători şi de amurg. Citește mai puțin...