Islamul si violenta - Adonis in dialog cu Houria Abdelouahed - FORMAT PDF

Islamul și violența este un manifest al celui mai important poet arab contemporan – nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel – împotriva decăderii culturii sale de origine, pe care s-a văzut nevoit s-o părăsească.
Citește tot rezumatul cărții Islamul si violenta - Adonis in dialog cu Houria Abdelouahed... Adonis trăiește astăzi în Franța, unde este liber să pună în discuție cu luciditate cauzele crizei din lumea arabă musulmană: violentă ca trăsătura caracteristică a Coranului; atotputernicia dogmei religioase în ceea ce privește treburile statului și viața privată; falsificarea istoriei islamului; anularea subiectivității și creativității ființei umane într-o civilizație a supunerii oarbe și a imitației; reducerea femeii musulmane la statutul de posesiune; condamnarea celor care au ieșit din cadrele restrictive ale religiei abordând în creațiile lor teme precum dragostea, moartea și libertatea; eroarea unor societăți care nu cunosc conceptul de cetățenie și sunt incapabile să se adapteze la modernitate și democrație. Fără să uite locul poeziei, misticii și filozofiei arabe în cultura universală, Adonis demonstrează că islamul fundamentalist nu este o excrescență distructivă a unui islam originar pașnic și tolerant, ci apariția mișcărilor extremiste precum Statul Islamic reprezintă, de fapt, o reîntoarcere la începuturile sângeroase ale islamului unic, neschimbat de-a lungul timpului. ADONIS (pseudonimul lui 'AlīAhmad Sa'īd) este unul dintre cei mai importanți și mai înfluenți scriitori arabi contemporani (Edward Said l-a numit „cel mai îndrăzneț și mai provocator poet arab al zilelor noastre“). S-a născut în 1930, într-un sat din vestul Siriei, într-o familie de mici proprietari de pământ, de religie șiită alawita.     Fragment din volum:       „HOURIA: Societatea noastră consideră că maternitatea este singurul destin al femeii. În limba arabă, pentru menopauza se folosește expresia șinnu l-ya's (vârsta disperării), vârsta la care femeii nu-i mai rămâne altceva decât să-și aștepte, apatică, moartea.     ADONIS: Ne aflăm în fața unei mari nedreptăți față de femeie și față de tot ce are legătură cu ea. Natura, în loc să fie un mister sau o enigmă, a devenit, ca și femeia, un decor pe care Dumnezeu l-a creat pentru a le face pe plac credincioșilor. Din perspectiva islamică, adevărul se află în mâinile lui Dumnezeu și se găsește în textul coranic, nu în experiențele realității. Drept urmare, spiritul este condamnat de îndată ce-și exprimă dorința de a înțelege misterul metamorfozelor prin care trece universul. Cunoașterea se limitează la Revelație, iar viața nu este decât o punte către paradis sau către Viața de Apoi pe care o predică cuvântul sfânt. Lumea și existența se ghidează după legenda Revelației-limbă.     H: Faptul că ne gândim la val ca la bucata de pânză care acoperă trupul femeii ne împiedică să ne aplecăm din nou asupra acelor minunate texte mistice care definesc cuvântul ca fiind valul care îmbracă lucrurile. Valul este redus la o accepțiune săracă, chiar vulgară, în contradicție cu perspectiva misticilor sau cu cea, extrem de subtilă, a lui Jacques Derrida și Helene Cixous din cartea Voiles (Valuri).     A: Feminitatea a cedat locul matricei (uterului). Ea a devenit un „ogor" bun de cultivat. Iar dacă, din perspectiva lui Sofocle, timpul scoate la lumină adevărurile, în perspectiva islamică adevărul nu este dezvăluit decât de către Dumnezeu.     H: În Maroc, femeile au început să frecventeze asociațiile care denunță violul conjugal. Ele înțeleg tot mai limpede că sunt deseori obiectul celor mai nebunești fantasme ale soților lor. Totuși, limba arabă nu are încă un termen juridic care să de-semneze ideea de „viol conjugal".” Citește mai puțin...