Agentul secret - FORMAT PDF

    Roman de spionaj și drama psihologică investigată cu ochiul atent al unui maestru al prozei moderne, Agentul secret are ca punct de plecare un atentat terorist din Londra anului 1894. Povestea urmărește traiectoria lui Verloc, spion rus, colaborator al poliției britanice și agent infiltrat într-un grup anarhist, care se ascunde, sub masca respectabilității burgheze, până și de soția lui.
Citește tot rezumatul cărții Agentul secret... Primind misiunea de a compromite mișcarea politică din care face parte, Verloc elaborează un plan care va eșua stupid și sinistru, cu consecințe tragice pentru el și familia sa inocentă.      Fragment din volum:       “La sediul poliției inspectorul șef fu primit imediat în cabinetul personal al comisarului adjunct. Îl găsi cu tocul în mînă, aplecat asupra unei mese mari acoperite cu hîrti de parcă se închină la enorma călimară dublă de bronz și cristal. Capetele unor tuburi portavoce ca niște șerpi erau legate la spatele fotoliului de lemn al comisarului adjunct și gurile lor căscate păreau gata să-l muște de umeri. Și aflat în această poziție, el ridică doar ochii, ale căror pleoape erau mai închise decît fața și foarte încrețite. Rapoartele veniseră: fiecare anarhist fusese anchetat în amănunțime.     După ce spuse aceasta își plecă ochii, semna rapid două hîrtii separate și numai după aceea puse jos tocul și se lăsă pe spate, îndreptînd o privire cercetătoare spre renumitul său subordonat. Inspectorul șef stătea liniștit, respectuos, dar insondabil.     — Cred că ai avut dreptate, spuse comisarul adjunct, spunîndu-mi de la început că anarhiștii din Londra nu au nimic de-a face cu asta. Apreciez foarte mult excelență supraveghere pe care au făcut-o oamenii dumitale asupra lor. Pe de altă parte, pentru public, asta nu valorează mai mult decît o recunoaștere a ignoranței.     Rostirea comisarului adjunct era domoală, după cum era și prudentă. Gîndul său părea să rămînă cumpănit pe un cuvînt înainte de a trece la altul, că cum cuvintele erau pietre pe care urma să pășească intelectul său croindu-și drum peste apele erorii.     — Doar dacă nu cumva ai adus ceva util de la Greenwich, adăugă. el.     Inspectorul șef începu imediat să dea raportul asupra cercetăritor sale într-o manieră clară, practică. Superiorul său, întorcîndu-și puțin scaunul și încrucișîndu-și picioarele subțiri, se rezemase pe o parte în cot, umbrindu-și cu o mînă ochii. Felul său de a asculta avea o grație colțuroasă și tristă. Licăriri ca de argint bine lustruit jucară pe laturile capului său negru ca abanosul cînd și-l înclină încet la sfîrșit." Citește mai puțin...