Minte Stiinta - FORMAT PDF

    "Minte Știința. Un dialog între Orient și Occident" de Dălai Lama, Herbert Benson, Howard E. Gardner, Robert A.F. Thurman, Daniel Goleman     „Cred că scopul ultim al tuturor ființelor umane este dobândirea fericirii și a unui sens al împlinirii.
Citește tot rezumatul cărții Minte Stiinta... Oamenii de știință studiază în special materia, dar nu pot ignora mintea omenească sau conștiința. Practicanții spirituali sunt preocupați în primul rând de dezvoltarea minții, dar nu-și pot ignora cu desăvârșire nevoile fizice. Iată de ce am insistat întotdeauna asupra importanței de a împleti abordarea mintală cu cea materială în atingerea fericirii.“ (Sanctitatea Sa DĂLAI LAMA)     „Dialogul dintre psihologiile budismului și Occident reprezintă întâlnirea unor paradigme diferite, fiecare cu propria unitate de măsură a experienței umane. Doar în cadrul unei asemenea întâlniri intelectuale se poate naște o sinteză nouă. Pe măsură ce aceste sisteme, atât de mult timp separate, își continuă interacțiunea, există mari șanse ca fiecare să-l îmbogățească pe celălalt.     La fel cum psihologia modernă poate învăța multe de la o veche știință a interiorității, tot așa pot exista căi prin care abhidharma și alte sisteme orientale de gândire să beneficieze de descoperirile științei moderne despre minte și creier. Într-adevăr, așa cum Sanctitatea Sa a spus despre dialogul dintre budism și știința: dacă știința modernă a dovedit că vreo credință budistă este greșită înseamnă că budismul va trebui să se schimbe, la rândul meu nutresc speranța că, în această întâlnire a cailor, psihologia modernă să fie la fel de flexibilă.“ (DANIEL GOLEMAN, ROBERT A.F. THURMAN)     Fragment din volumul "Minte Știința" de Dălai Lama:     „Neuroștiința occidentală abordează mintea umană ca pe un creier, o sofisticată mașină „wetware". Ultima metaforă mecanică a minții este computerul, mașina gânditoare și modelul pentru memorie, dispozitivul de stocare de laser optic și holografic. Sunt convins că pe măsură ce mașinile noastre devin tot mai sofisticate, modelul mecanic al minții devine și mai subtil. Dar să ne oprim puțin și să ne gândim la computer. Să fie computerul doar o mașină? Să fie oare pur mecanic? Nu are și o minte? La urma urmei, un computer nu înseamnă doar hardware. Cel mai sofisticat hardware nu poate funcționa fără software. Software-ul este creat de minți omenești care transferă design în formate mecanice. Mintea omenească își schițează desenele din propriul program: din limbaj, cultura, educație, ba chiar din limbajul special al matematicii — toate modificări ale influenței celorlalte minți. În plus, computerul nu poate decât să furnizeze un rezultat când este interpretat de celelalte minți care îl folosesc. Metafora computerului nu rezolvă problema trup/minte, ci doar o transpune într-un alt mediu.     Acum neuroștiința abordează mintea — analiză, controlul și schimbările care apar — ca și când ar fi vorba de un computer, de un hardware. Putem face această afirmație în privința abordării radical-materialiste pe care a apărat-o doctorul Potter în dialogul de mai devreme. Este o abordare radicală. Dacă un computer nu are un hard disk, nu va avea memorie. Dacă va beneficia de un disc mare, va avea o memorie pe măsură. UCP-ul, unitatea centrală de procesare, va determina cât de multe date poate procesa, cât de repede etc. Dar nici una dintre componentele hardware-ului, oricât de elaborată ar fi, oricât de mult curent ar trece prin ea, nu poate face nimic dacă energiile nu sunt dirijate de un software, designul care oferă modelul și structura. Oare neuroștiință abordează nevoia de software? Cine lucrează la software? Oare științele cognitive evită problema software-ului astfel încât să nu fie catalogate drept științe soft?  Ideea este că avem nevoie de științe soft ca să putem lucra cu software-ul minții.” Citește mai puțin...