Femeile nu se cunosc încă. Primul lucru care se cere este, așadar, să reușească să se cunoască pe ele însele. Spuneți-mi, de ce se deosebește o femeie de o alta? Dacă compar două femei, amândouă vor avea aceleași dorințe: una va vrea să se căsătorească, cealaltă la fel; una va dori să aibă bucate delicioase și să fie bine îmbrăcată, cealaltă la fel.
Dorințele lor sunt similare, nu există nicio diferență, nimic aparte: o singură și aceeași viață există în toate căminele. Și, acum , ce le împiedică pe femei să se unească? Unîndu-se, ar putea să-și înalțe spiritul. Dacă toate femeile s-ar uni, ar putea foarte ușor să-și înalțe spiritul, să-și ridice statutul social și astfel să evolueze. Totuși, deocamdată, fiecare dintre ele zice: ”Vreau să fiu prima!”. Această slăbiciune a lor seamănă cu o poveste pe care o cunosc foarte bine. Se spune că un prinț german trebuia să viziteze Danemarca. Fusese prevăzut să fie primit într-un teatru și douăsprezece dintre cele mai frumoase femei din țară fuseseră alese pentru această împrejurare. Dintre toate acele femei, una singură trebuia să fie aleasă ca să-i înmâneze prințului un paner plin cu flori în semn de bun-venit. Se hotărâse ca selecția să se facă prin vot, dar în cutie s-au descoperit 12 buleline de vot cu 12 nume diferite: fiecare femeie votase pentru ea însăși.
Astăzi, fiecare dintre voi votează pentru ea însăși în cutia lui Hristos și rezultă că nu există nimeni care să-I ofere un buchet de flori. Când este deschisă cutia, în interior sunt tot atâtea nume câte femei sunt în exterior. Fiecare ar vrea să fie prima. Totuși, în împlinirea voinței divine, numai Dumnezeu este primul. El este începutul și nu putem fi deci primul. Cel ce creează lucrurile este primul.
În zilele noastre, este indispensabil să vină Duhul Adevărului și prin el să apară Mântuirea. Nu vă cer să vă confruntați cu soții voștri când vă întoarceți acasă, nu există motiv să vă cășuneze pe ei. Trebuie să căutați cu lumânarea bărbatul adevărat. Trebuie să-I căutați până când îl găsiți.
