T
oți cei care au avut prilejul să practice psihanaliza pe un anumit număr de subiecți au adunat desigur un mare număr de exemple de „amintiri ecran“ de toate soiurile. Dar comunicarea acestor exemple este făcută extraordinar de dificil prin natura însăși a raporturilor care există între amintirile din copilărie și viața ulterioară.
