O
mul, sugerează Ovidiu Moceanu, este o ființă care se poate construi pe sine din episoadele, frânturile unei existențe incoerente prin exercițiul intuiției. [...] Orest Mânecan se construiește pe sine ca personaj în Ordinul Bunei Speranțe: un intelectual obsedat de himera Cărții, un scriitor care începe să trăiască dramele eroilor săi și se decide să descrie chiar procesul acestei scindări a ființei...(Eugen Simion)
