„În ziua de astăzi, asistăm la o decadență a muzicilor rurale și urbane. Ele nu mai au forța, energie și valoare. Se desfășoară în formule stereotipe și uniformizate. Libertatea de a hori nu se lăsa însă învinsă de trecerea vremii.
Horitorul trebuie «să stâmpere». De aceea se spune că horea nu stă în orice trup. Nu se cuibărește oriunde. Horitul este un dar spiritual, înseamnă inspirație, măiestrie, este un prilej care îți aduce fericire și izbânda. «Doamne, mândru-i a îți hori!» Horea te împlinește, te face om întreg. Când viețuim în duhul horilor, traiul de zi cu zi este bucurie. Horind, sunt și nu sunt pe lumea asta, sunt ochiul nevăzut dintre strămoșii mei și urmașii mei.” - Grigore Lese
