Copilaria si adolescenta - FORMAT PDF

    Numeroase studii de psihologie și științele educației susțin că o parte dintre problemele cu care se confruntă școala în prezent sînt generate de concentrarea exclusivă pe scopurile academice, pe abilitați.
Citește tot rezumatul cărții Copilaria si adolescenta... Elevii care nu pot obține performanțe de nivel înalt își pierd interesul și dezvoltă comportamente dezadaptative sau se autoexclud din mediul școlar. Volumul analizează principalele probleme ale copilăriei și adolescenței, precum experiența fricii, sexualitatea, dependența de internet, preocuparea pentru aspectul fizic sau relația părinte-copil, subliniind nevoia de reformare a școlii în direcția adecvării la nevoile actuale ale elevului. Elevul trăiește într-o societate caracterizată de multiple probleme, de schimbare și dezvoltare accelerată, iar adaptarea și integrarea cu succes în această societate reprezintă provocări din ce în ce mai mari. Posibilele soluții propuse includ concentrarea școlii pe starea de bine a elevului, pe dezvoltarea afectelor pozitive și a strategiilor de coping, utilizarea umorului în educație, sprijinirea elevului atît în descoperirea și dezvoltarea resurselor proprii, cît și în consolidarea responsabilității și a încrederii în sine.     Din cuprins: Experiența fricii în copilăria timpurie și ecoul său în procesul de maturizare • Sexualitatea la copii și adolescenți • Imaginea corporală și idealul de feminitate al adolescentelor în generația digitală • Dependentă de internet. Efecte psihologice în rîndul adolescenților • Rolul mitologiilor familiale și comunitare în psihodinamica relației părinte-copil • Parentingul la distanță: părinți divorțați, imigranți sau absenți • Psihologia pozitivă în educație • Coaching-ul școlar • Reziliența în context familial și școlar • Emoțiile în mediul școlar • Umorul în educație • Creativitatea. Perspective actuale • Perspective teoretice asupra cauzelor bullying-ului școlar           Fragment:       “Psihodinamica relațiilor părinte-copil este influențată de mitologiile și poveștile transmise în familie și comunitate din generație în generație. Aceste mituri și povesti creează așteptări, nevoi, emoții și, implicit, roluri jucate de actorii implicați în relația părinte-copil. Rolurile conturate datorită acestor așteptări se circumscriu unor scenarii familiale care setează interacțiunea părinte-copil.     Mitul familial este prezervat cu ajutorul memoriei familiale. Poveștile transmise în familie în legătură cu diversele experiențe de viață ale membrilor ei este expresia unor legături de filiație, a apartenenței individului la grupul social din care face parte și la familia din care provine. Individul se identifică cu modelele, valorile și evenimentele care au constituit viața familiei din care provine (Godeanu, 2015).     Referitor la relația părinte-copil, psihanaliștii Manzano, Espasă și Zilkha (2002, p. 43) afirmă că „ ...accederea la parentalitate permite adultului să reediteze, în relație cu copilul lui, un întreg ansamblu de aspecte relaționale din propria lui copilărie. Prin această reluare părintele încearcă să corecteze, cu și prin copilul lui, principalele conflicte pe care le-a întâlnit cu părinții lui".     Orice familie presupune o dinamică specifică, un mod unic de interacțiune între membrii care o compun. Rolurile și scenariile familiale se dezvoltă pe baza unor credințe puternic înrădăcinate, depozitate în memoria familială, care asigură continuitatea acesteia de-a lungul generațiilor. Reperele educaționale și culturale cu referire la familie explică o mare parte dintre aceste transmisii intergeneraționale, având o zonă de operare dominant conștientă, dar nu exclusivă. În planul secund se țes simultan relalii și roluri fantasmatice, inconștiente.      1. Miturile familiale     În opinia lui Ferreira (1963) și Byng-Hall (1973), mitul reprezintă un discurs unitar adoptat de toți membrii familiei care prescrie roluri ce se dezvoltă în baza acordurilor fine de tipul alianțelor inconștiente (Mitrofan, Godeanu și Godeanu, 2010). Diversele schimburi intrafamiliale asigură normele comportamentale în care se vor realiza schimburile intersubiective.” Citește mai puțin...