Spetele selectate, asociate cu grilele gândite pe pilonii pe care se bazează astăzi succesul admiterilor în profesie, ar putea reprezenta provocări pozitive, stimulând eficacitatea și gestiunea în practica însușirii și înțelegerii sensurilor procedurii penale actuale și a noțiunilor sale fundamentale.
Cuprinde: 300 de teste-grilă; peste 60 de spete; decizii ale Curții Constituționale și decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la dispozițiile cuprinse în Partea specială a Codului de procedură penală în vigoare. Punctele forțe ale lucrării: - grilele au trei variante de răspuns, dintre care una sau două pot fi corecte - spetele au o structură compactă, fiind concepute și adaptate prin raportare la problemele ce țin de interpretarea, aplicarea și clarificarea prevederilor Codului de procedură penală în vigoare - corecturile efectuate de Curtea Constituțională și Înaltă Curte de Casație și Justiție asupra unor formulări normative confuze și incoerente din Partea specială a Codului de procedură penală - limbajul termenilor folosiți în redactarea problemelor de seminarizat - o prezentare realistă a legăturilor dintre teoria dreptului procesual penal și analizele practice Lucrarea reprezintă un instrument util studenților și celor ce se pregătesc pentru susținerea examenelor de admitere, definitivare sau promovare în profesiile juridice. Fragment din caietul de seminar: „151. În faza de judecată: a) neacordarea ultimului cuvânt inculpatului atrage sancțiunea nulitații absolute; b) procurorul exercită rol activ în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale; c) inculpatul, chiar dacă este arestat, poate cere în scris să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de avocatul său ales sau desemnat din oficiu. 152. În cursul judecății: a) cercetarea judecătorească nu trebuie parcursă în mod obligatoriu în toate cazurile; b) atunci când instanța constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, dispune printr-o încheiere defmitivă suspendarea cauzei; c) atunci când ședința nu se înregistrează cu mijloace tehnice audio, grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului. 153. În cursul judecății, pot formula cereri, ridică excepții și pune concluzii cu privire la fondul cauzei: a) martorul și expertul; b) procurorul și persoana vătămată; c) partea civilă și partea responsabilă civilmente. 154. Procurorul, persoana vătămată și părțile: a) pot cere administrarea de probe noi în tot cursul cercetării judecătorești, chiar dacă probele administrate în cursul urmăririi penale nu au fost contestate; b) nu pot solicita schimbarea încadrării juridice a faptei pentru prima dată în fața instanței de apel; c) pot formula contestație în anulare când hotărârea defmitivă a fost pronunțată de un alt complet decât cel care a luat parte la dezbateri în apel. 155. În situația suspendării judecății unei cauze: a) sentința prin care s-a dispus suspendarea poate fi atacată cu contestație, în termen de 24 de ore de la pronunțare; b) prin încheierea de sesizare a înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cauza se suspendă până la pronunțarea deciziei; c) instanța este obligată să verifice periodic, dar nu mai târziu de 3 luni, dacă mai subzistă cauza de suspendare.”
Procedura penala. Partea speciala - Gheorghita Mateut, Lucian Criste. Mirel Toader
- Autori: Gheorghita Mateut , Lucian Criste , Mirel Toader
- An apariție: 2016 (vezi top cărți)
- Editura: UNIVERSUL JURIDIC
- Nr. pagini: 322
- Categorie: Carte Juridica
