Mireasa tanara

    Cu magia, delicatețea și virtuozitatea dintotdeauna ale artei sale, Alessandro Baricco propune în Mireasa tânără o neobișnuită poveste de dragoste, între doi tineri meniți unul altuia încă din copilărie, recreând în același timp o lume gata să se năruie.
Citește tot rezumatul cărții Mireasa tanara... Critica italiană a plasat romanul în seria cărților de mare succes ale autorului.     În așteptarea Fiului rătăcitor care i-a fost hărăzit drept soț, Mireasa tânără este inițiată în arta iubirii în scene de un splendid erotism difuz. Alături de ea, în centrul narațiunii lui Baricco trăiește un personaj colectiv, Familia Fiului, cu figuri paradoxale, de un pitoresc rar întâlnit, din rândul cărora se detașează Unchiul și servitorul Modesto. La răstimpuri însă, își face apariția un personaj improbabil și surprinzător: naratorul, ale cărui neliniști se materializează în povestea însăși, conferind cărții aura reflecției asupra meseriei de a scrie.      Fragment din roman:       „Uitați-vă aici!     Aici era locul în care țesătura se plia pe curbura sânului, nelăsând prea mult privirii, dar sugerând extrem de mult imaginației. Beretti era croitor, deci goliciunea nu-i era indispensabilă și știa să citească trupurile sub stofă, indiferent dacă erau umerii osoși ai unui bătrân notar sau mătasea mușchilor unui tânăr preot. Așa că, atunci când se întoarse să studieze problema, ceea ce știu într-o clipă fu cum se curbau sânii Mamei, cum sfârcurile îi trăgeau puțin către exterior în timp ce-i chemau în sus și că pie-lea era albă, pătată de pistrui care se ițeau abia în partea descoperită, dar care cu siguranță coborau acolo unde celor mai mulți le era imposibil să-i vadă. Simți pe palme ce putuseră simți amanții acelei femei, și intui că ei cunos-cuseră perfecțiunea și, fără îndoială, disperarea. și-i ima-gina strângând, în orbirea pasiunii, și mângâind, când totul era deja pierdut, dar nu găsi în toată natura un fruct care să poată măcar de departe aminti amestecul de prea-plin și de căldura plăcută, pe care ei i1 găsiseră la împlinirea acelor gesturi. Așa că spuse o frază pe care n-ar fi crezut niciodată ca o poate spune.     De ce atât de acoperită?     Poftim?     De ce vă acoperiți atât de mult, e un păcat. Un păcat de neiertat.     Chiar vreți să știți?     Da, spuse Baretti, în ciuda tuturor convingerilor sale.     M-am săturat de incidente.     Incidente de ce fel?     Incidente. Dacă vreți, vă dau câteva exemple.      Mi-ar plăcea. Dacă nu vă deranjează, între timp încerc repar pensele astea, care mi se par cu totul nelalocul lor.     Așa a luat naștere Repertoriul lui Baretti, alcătuit la început din exemplele furnizate generos de Mamă și apoi îmbogățit cu foarte copioasele mărturii, culese de-a lungul anilor și sistematizate într-o unică narațiune liturgică pe care unii o numeau Saga, alții Catalog, iar Baretti, cu un strop de megalomanie, Poem epic." Citește mai puțin...