Sfantul Apostol Andrei

    Lucrarea părintelui dr. Sabin Verzan oferă informații importante privind activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei în Sciția Mică. Autorul, apelând la manuscrise, dicționare și enciclopedii care i-au ușurat munca de cercetare, oferă noi interpretări textelor biblice legate de viață și activitatea Sf.
Citește tot rezumatul cărții Sfantul Apostol Andrei... Apostol Andrei.     Cartea este structurată în două părți. În prima parte este prezentată viața Sfântului Andrei înainte de chemarea la apostolat, momentul chemării la apostolat și perioada petrecută ca ucenic al Mântuitorului Hristos. În cea de a doua parte autorul subliniază importanța predicii Sf. Apostol Andrei în Dobrogea, care a dus la convertirea locuitorilor acestor locuri.     "Poporul român identifică în persoana Sfântului Andrei pe acel Apostol al Domnului, care, îndeplinindu-și mandatul ce i s-a încredințat de Biserica apostolică, a sădit, cel puțin până în cele două Sciții (Mică și Mare), credința creștină. Întemeind Biserica din Dobrogea, adică Scyția Minor, Sf. Apostol Andrei este considerat și perceput ca apostol al românilor". (Preot Dr. Sabin Verzan)      Fragment din volum:       „2. Însușirea învățăturii evanghelice     Chemarea unei persoane în rândul Sfinților Apostoli nu echivalează, firește, cu dobândirea titlului definitiv de Apostol al Domnului, care va deveni actual pentru fiecare dintre cei doisprezece după Învierea Domnului, după înzestrarea cu harul preoției apostolice și după primirea poruncii de trimitere la propovăduire înaintea tuturor neamurilor și până la marginile pământului.     Înainte de a ajunge la aceste înzestrări și haruri, cei doisprezece vor trebui să-și însușească întreaga învățătură evanghelică prin ascultarea propovăduirilor lui Iisus Hristos, prin viețuirea neîntreruptă în preajma Acestuia, prin cunoașterea nemijlocită a tuturor puterilor, semnelor, minunilor, gesturilor și manifestărilor lui Iisus, prin care se descoperă divinitatea și omenitatea Sa transfigurată și întărită prin însușirile noi pe care le dobândește prin unirea cu Fiul lui Dumnezeu făcut Om.     Este de remarcat că cei doisprezece sunt destul de rar numiți Apostoli în Sfintele Evanghelii. În Matei (10, 2) și în Marcu (3, 14), titlul de Apostol se întâlnește în legătură cu chemarea celor doisprezece la apostolat. Evanghelistul Marcu mai folosește acest termen o singură dată (Marcu 6, 30) pentru a-i denumi pe cei doisprezece după întoarcerea acestora din misiunea de probă în care fuseseră trimiși de Mântuitorul. Evanghelistul Ioan nu folosește niciodată termenul de Apostol pentru a numi grupul celor doisprezece. Sfântul Luca folosește mai des termenul de Apostol cu referire la cei doisprezece, dar, în general, spre a fi diferențiați de grupul celor șaptezeci de ucenici, de a cărui instituire Sfântul Luca vorbește în exclusivitate (Luca 10, 1).      În toate celelalte cazuri în care se vorbește despre cei doisprezece, Evangheliștii îi numesc ucenici, termen care determină cel mai corect raportul dintre ei și Mântuitorul. Pentru că cei doisprezece vor rămâne, în continuare și pentru totdeauna, ucenici ai Mântuitorului, unicul lor învățător: „Unul este învățătorul vostru: Hristos", precizează Mântuitorul (Matei 23, 8; cf. Ioan 13, 13-14).” Citește mai puțin...