Autorii acestui volum și-au propus să ofere studenților Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Valahia” din Târgoviște, o nouă ediție a Cursului selectiv pentru licență, în cadrul căreia au fost alese cele mai importante „Instituții de drept civil”.
Prima temă privește actul juridic, materie fundamentală pentru întregul drept pozitiv, în reglementarea căruia, actualul Cod civil avansează o serie de soluții noi. Analiza nu se oprește doar la simplele explicații de rutină ale acestor prevederi normative, ci își propune și o serie de observații critice privind modul cum au fost receptate principalele orientări ale proiectelor europene de codificare a dreptului aplicabil contractelor, cu trimiteri la o serie de surse bibliografice apărute între timp. În continuare, sunt examinate principalele reglementări ale persoanei fizice și juridice, după care sunt analizate prescripția și decăderea, în timp ce tema a V-a este rezervată dreptului de proprietate și posesiei. Din materia obligațiilor civile, au fost selectate efectele contractelor sinalagmatice, riscul contractului, iar tema a VII-a este rezervată răspunderii civile delictuale, materie în care actualul Cod civil aduce o serie de reglementări noi privitoare la prejudiciu, premiza și condiția sine qua non a oricărei ipoteze de răspundere civilă. Prof. univ. emerit dr. Sache Neculaescu Fragment din lucrarea "Instituții de drept civil. Curs selectiv pentru licența ed.3" de Sache Neculaescu și Livia Mocanu "Secțiunea a III-a Regimul juridic al nulității §1. Noțiune. Prin regimul juridic al nulitații actului juridic civil înțelegem regulile prevăzute de lege pentru aplicarea acestei sancțiuni privitoare la persoanele care o pot invoca, termenul înăuntrul căruia poate fi invocată și posibilitatea de a fi acoperită prin confirmare. §2. Regimul juridic al nulitații absolute. Regulile care guvernează regimul juridic al nulitații absolute sunt prevăzute de art. 1.247 C. civ.: — potrivit dispoziției de la alin. (2) al textului invocat, nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană, pe cale de acțiune sau de excepție. Astfel, pot invoca nulitatea absolută, părțile actului juridic, avanzii lor cauza, procurorul, precum și instanța, din oficiu, obligată în mod expres prin prevederea de la art. 1.247 alin. (3) C. civ. Principiul rolului activ al judecătorului în procesul civil face ca nulitatea absolută să poată fi pusă în discuția părților, de instanță, din oficiu. Aceasta nu înseamnă că instanța s-ar putea autoinvești, ci, în cadrul unui proces inițiat de părți judecătorul care apreciază ca un act pe care se întemeiază una dintre părți este lovit de nulitate absolută, îl poate supune discuției părților, în condiții de contradictorialitate. Dar un alt principiu, de această dată, de drept procesual civil, spune că nicio acțiune civilă nu poate fi promovată în justiție, fără a avea un interes legitim de protejat (pas d' interes pas d'action). Când spunem că orice persoană interesată poate invoca nulitatea absolută, avem în vedere faptul că cel care o invocă trebuie să vizeze un folos personal. "
