Jurnal din vremea ocupatiei Vol.2

    În ajunul intrării României în Marele Război, conștient că este martor al unor momente istorice, Vasile Th. Cancicov își începea seria impresiilor zilnice, care se vor întinde pe durata a 28 de luni.
Citește tot rezumatul cărții Jurnal din vremea ocupatiei Vol.2... Pe lângă consemnarea suferințelor personale (mai mult sau mai puțin imaginare), jurnalul fostului deputat surprinde speranța, deznădejdea și ușurarea generației care a năzuit la România Mare. Rămas în teritoriul ocupat, privat de libertate și deținut politic, Vasile Cancicov radiografiază experiențele pe care războiul le-a impus populației civile. Este cronică mai puțin glorioasă a celor care „au viețuit, fără demnitate“, alături de inamic, frământați de incertitudini și intrigi politicianiste. La un moment dat, deznădăjduit de soarta crudă a unei Românii înfrânte și cucerite, Vasile Cancicov renunță, pentru 37 de zile, să mai scrie în jurnal.     Nu ne rămâne decât să-i fim recunoscători lui Vasile Th. Cancicov pentru îndârjirea de a zugrăvi, într-o bogăție de tonuri, miracolul înfăptuit la sfârșitul anului 1918. (Daniel CAIN)       Fragment din jurnal:       „CRITICI ASUPRA PĂCII CE SEMNEAZĂ ROMÂNIA      Vineri, 23 februarie       [...] Deși încă nimic nu transpiră în public despre ce se face, totuși publicul are credința ca de ocupație germană nu scăpăm, cu toată pacea. De unde are publicul această teamă? Nu se știe, dar o are și o auzi de pretutindeni. Regele și guvernul vor rămâne la lași, armata va rămâne acolo și în Basarabia, iar nemții vor ocupa Muntenia până la Pacea generală. Ar fi groaznic și neexplicabil. România prin semnarea păcii redevine țara liberă și independentă, cum va guverna guvernul Regelui, sub ocupație străină?     Se poate ca nemții să nu rămână ca ocupanți, să le plece armata și să rămână numai etape economice pentru a le fi garantată recoltă viitoare și exportarea ei. Au dat avansuri, vo rtrebui să mai dea; au procurat mașini și semințe, vor mă procura. Vor trebui să transporte, noi am pierdut parcul nostru de mașini și vagoane de căi ferate, vor da ei acest material și îl vor dirige. De aceea vor mai rămâne, după părerea mea, aci. E o simplă credință, poate însă să fie și mai rău.     Germanofilii explică așa conduita lor: Dacă pacea s-ar fi încheiat mai înainte, altele ar fi fost condițiunile ce ni s-ar fi impus; dacă pacea ar trata-o Carp sau Beldiman, altele ar fi fost sacrificiile ce s-ar fi cerut României.     Las că Puterile Centrale nu aveau nici o putință de a trata cu cei rămași în teritoriul ocupat, căci faci pace cu cei cu cari te-ai luptat doar; dar să admitem un moment că s-ar fi putut trata cu mandatul guvernului din Moldova, ei bine, e om care să-și închipuie serios ca Bulgaria și Ungaria, cei ce ne umilesc azi mai mult și au revendicări mai dureroase, ar fi cedat o iotă din pretențiile lor, pentru că au stat de vorbă în numele României învinse cu Carp în loc de Averescu?” Citește mai puțin...