Roman polițist cu un campion la tir ajuns peste ocean, niște vânători de iluzii deprimați din start, o relație care n-are cum să meargă fără cârje, doi asociați puși pe răzbunare, o ceată de ticăloși lipsiți de bun simț, un avocat într-o dilemă profundă și, desigur, nelipsită crimă fără de care nici nu merită să discutăm.
Fragment din romanul "Reversul medaliei" de Bogdan A. Ghibu "Las telefonul să se odihnească la locul lui, fac un duș rece care-mi amorțește gândurile, mă usuc și când am terminat mă gândesc la concursul de mâine. Competiția este acerbă, dar faptul că rușii și est germanii nu sunt aici mă fac favorit să câștig medalia de aur. Nu știu prea multe despre competitori, doar că în calificări i-am cam depășit pe toți. Următorul e la 15 puncte mai jos. Păcat că totul se anulează la finală și se ia de la început cu număratul. Astea sunt regulile, nu le vor schimba numai ca să câștig. Are și un rost, dacă stau să mă gândesc bine, să anulezi punctajul. În caz că e unul cu noroc și e pe locul întâi la calificări, cum poți să știi dacă n-a făcut pact cu diavolul? Contează să fii bun nu într-o singură zi, ci pe tot parcursul concursului. Adorm rapid, așa cum fac înainte de concursuri. Dimineața când deschid ochii îl văd Ianga pat pe general. Are o figură de armator grec căruia i s-a înecat flota de pescuit oceanic. E distrus, grăsanul, până și cravata îi stă strâmb, decepționată de situație. E doar umbra încrezutului care ne dădea directive în sala de mese. Mă uit la ceas. E ora 5. Aș mai fi putut dormi măcar o oră, două. "
