Adeseori în existența sa, piață de capital din România a semănat cu Ciuleandra, pe care toată lumea o luă la dans, dar nimeni nu o luă de nevastă. Conform logicii dintr-o anumită perioadă, Bursa era bună de arătat, ca «să ne împăunăm» cu ea, să dăm bine în diverse poze internaționale- Sergiu Oprescu A-i acuza că au vrut să construiască Bursa din România ar însemna să li se exagereze meritele.
Să zicem că aveau un grad de simpatie pentru instituție(...). Nici în momentul de față, când avem bursa de peste 20 de ani, piață nu stă pe propriile picioare, iar marile evenimente ale pieței încă le constituie listările statului.- Septimiu Stoică Nu au vrut o Bursă puternică! Nu știe toată lumea?! Ce i-ar fi împiedicat?! Dar nu au vrut, și nu neapărat din rațiuni economice- Stere Farmache Fragment din cartea "Jocurile privatizării" de Adrian N. Ionescu "Dacia Automobile Pitești La 15 septembrie 1997 se făceau primele tranzacții cu acțiuni cu simbolul DAC, de la Dacia Automobile Pitești. Doi ani mai târziu, Renault cumpără pachetul de 51% din acțiunile companiei. Îl întreb pe Mihai Chișu ce s-a întâmplat cu Dacia. „Ei, nu s-a întîmplat nimic. A crescut și s-a delistat!" îmi răspunde brokerul, doar aparent în doi peri. Apoi revine, ca un boxer: „îți dai seama ce ar fi însemnat să fie acum Dacia la Bursă, cel mai mare exportator, cel mai mare..." Delistarea Dacia a fost una dintre cele mai mari pierderi ale Bursei. Cu toate că, deja din 2002, numai 17 acționari aveau aproape 96% din acțiuni. La 23 ianuarie 2003, CNVM aviza anunțul de preluare a Dacia Pitești de către Grupul Renault, care mai avea de cumpărat 7,289G din acțiunile DAC, adică aproape 513 milioane de acțiuni, la pretui ridicol de mic de 1,2 lei vechi/acțiune, incomparabil cu prețul calculat de evaluatorul independent cu metoda activului net, după standardele internaționale de contabilitate, care era de 810 lei/acțiune. Statul francez avea, la 1 decembrie, 25,9 din acțiunile Renautt Ș.A. De ce a răpit Dacia de la Bursă? Desigur, ca să nu aibă bătăi de cap cu acționarii minoritari, într-o campanie de restructurare și de relansare care nu putea fi decât dramatică pentru mulți. Și fericită pentru ceilalți. Ca să cumpere pachetul majoritar de la Dacia, francezii ceruseră facilități fiscale impresionante, inacceptabile în condiții normale de negociere. Dar guvernele României nu s-au regăsit mai deloc în poziții de negociere favorabile. Dacia înregistrase, în 2002, o cifră de afaceri de 9263 miliarde de lei vechi (echivalentul a 297 miloioane de euro) și pierderi de aproape o treime din venituri (de 3.003 miliarde de lei vechi, adică de 96 milioane de euro). După oferta de preluare, Renault a ajuns la o deținere de aproape 98%. În 22 iulie 2003, CNVM aprobă retragerea de pe piață a Dacia Pitești (DAC), Renault reușind să scoată complet compania de sub privirile prea curioase ale publicului. "
