Principalul scop al contabilității este furnizarea informațiilor financiare privind entitatea economică. Informațiile financiare furnizate de un sistem contabil sunt necesare factorilor de luare a deciziei pentru a-i ajuta să planifice și să controleze activitățile entității economice.
Informațiile de natură financiară sunt de asemenea necesare terților - beneficiarilor, creditorilor, potențialilor investitori, guvernului și publicului - care au furnizat bani în afacere sau care au un anumit interes în activitatea respectivă, care se vor folosi de informația privind starea financiară și rezultatele exploatării. Fragment din cartea "Situațiile financiare, suport informațional în decizia managerială" de Lucian Pătrașcu "1.1.3. Abordări internaționale privind istoria contabilității Încă de la început trebuie să precizăm că la nivelul internațional există tot mai multe preocupări legate de studiul istoriei doctrinelor și practicilor contabile. Pe măsura „intelectualizării" acestui domeniu, a crescut și interesul contabililor și mai ales a comunității academice legat de istoria profesiei contabile și a demersului științific în contabilitate. Scopul cercetării istoriei contabilității este multiplu (Flesher și Samson citați de Degos, 1998): descrierea fenomenelor, descoperirea de relații între mai multe fenomene, explicarea unuia sau mai multor fenomene, predicția fenomenelor care permit confirmarea temeiului unei teorii, influehtarea evenimentelor viitoare. În domeniul istoriei, există o distincție între „istorie, ca știință socială, ce dispune de o scoatere în evidență a interpretării, criticii, respectiv o metodă, și istorie, ca formă narativă descriptivă" - G.Previts et.al.(1990(a):1). Istoria de tip narativ are rolul de a stabili și a descrie elemente ale faptelor. Istoria de tip narativ descrie o poveste interesantă în cadrul căreia se recunoaște faptul că lirnițele inerente apărute în procesul de înțelegere a istoriei umanității diminuează și anulează abordările care sunt în mod riguros bazate pe stilul de investigare caracteristic științelor naturale - Bărzun(1974), citat de G.Previts et.al.(1990(a):2). Istoria de tip interpretativ evaluează relațiile și oferă interpretări în stilul științelor sociale. Chiar povestirea simplă trebuie să utilizeze explicația și să caute să previzioneze în anumite feluri chiar și în cazul celor mai riguroase forme ale științei - Degler (1987), citat de G.Previts et.al.(1990(a):2). Metodele de cercetare istorice ce utilizează informații și metode statice, figurează printre cele mai recente exemple ale acestui tip „nou" de istorie care încearcă să explice, nu doar să descrie."
