Având în vedere numărul mare de infracțiuni de natură economico-financiară cu care sunt confruntate organele judiciare, prezentul demers aduce în atenția celor interesați o analiză sintetică a acestor tipuri de fapte incriminate în Partea specială a noului Cod penal.
La fiecare infracțiune în parte sunt analizate obiectul și subiecții, latura obiectivă și cea subiectivă, formele și modalitățile de realizare, aspectele procedurale, toate acestea fiind completate cu numeroase aspecte de practică judiciară integrate în cuprinsul comentariilor sau prezentate grupat la finalul analizei fiecărei fapte în parte. Puncte forțe • lucrare realizată integral în baza prevederilor noilor Coduri penale • au fost avute în vedere ultimele decizii ale instanței de contencios constituțional • instrument de lucru pentru organele judiciare sau avocații care activează în domeniul penal • abordare pluridisciplinară prin antămarea unor problematici de drept procedural și civil substanțial, precum și de procedura civilă incidente pe plan procesual penal; • utilizarea unui material legislativ actualizat prin prisma modificărilor recente aduse de O.U.G. nr. 18/2016 și a soluțiilor jurisprudențiale obligatorii ale Curții Constituționale și înaltei Curți de Casație și Justiție; • index alfabetic Mirel DUMITRU este șef birou la Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratul Județean de Poliție Mehedinți, având o bogată experiență ca ofițer de cercetare penală. Fragment din volum: “Capitolul al II-Iea Infracțiuni de serviciu Secțiunea 1. Considerații generale §1. Explicații preliminare Infracțiunile de serviciu sunt prevăzute în Capitolul II al Titlului V din Partea specială a Codului penal — „Infracțiuni de corupție și de serviciu". Ceea ce caracterizează în principal grupul infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul este valoarea socială apărată, și anume bunul mers al activității instituțiilor și organizațiilor publice, regiilor autonome sau oricăror alte persoane juridice cu capital integral ori majoritar de stat sau declarate ca fiind de utilitate publică și, implicit, apărarea intereselor legale ale persoanelor particulare. Instituțiile publice sau private sunt egal interesate să fie asigurată îndeplinirea regulată a îndatoririlor de serviciu, ca exercițiul funcțiunilor să fie asigurat împotriva coruptibilității unor funcționari sau altor salariați, precum și împotriva tendinței de a obține câștiguri ilicite. Legea penală protejează activitatea organizațiilor publice și private contra abuzurilor și neglijențelor funcționarilor sau ale altor salariați, săvârșite fie în raporturile interne, adică în prejudiciul imediat al unităților unde sunt angajați, fie în raporturile externe, adică în prejudiciul imediat al unor persoane particulare (dar se poate și în prejudiciul unei unități, alta decât aceea unde se prestează serviciul de către funcționar sau alt salariat). Noul Cod penal a extins sfera infracțiunilor de serviciu fie prin aducerea în această grupă a unor infracțiuni din altă subdiviziuni ale Codului penal, cum sunt: delapidarea (din grupa infracțiunilor contra patrimoniului), violarea secretului corespondenței (din grupa infracțiunilor contra intereselor persoanei) și dețumarea de fonduri (din grupul infracțiunilor la regimul stabilit. pentru anumite activități economice), fie prin incriminarea unor noi fapte de serviciu (uzurparea de funcții, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, divulgarea informațiilor secrete de stat, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și obținerea ilegală de fonduri)."
