Procesul legislativ

     Lucrarea cuprinde cinci capitole care au ca obiectiv abordarea dimensiunilor și elementelor constitutive, ce vizează natura și esența procesului complex de legiferare. Fiecare capitol contribuie la fundamentarea categoriei de proces legislativ, ca ansamblu sistemic și sistematizat, care implică corelarea tuturor aspectelor și particularităților, de natură teoretică și practică ale dreptului în materie.      Capitolul 1: prezentarea modului de constituire, organizarea, funcționarea și structura politică  a Camerei Deputaților și Senatului; conținutul funcției legislative a Parlamentului; actele juridice și politice adoptate     Capitolul 2: examinarea procedurilor legislative; etapele parcurse de o lege, de la inițiere până la intrarea în vigoare, conținutul acestora precum și procedurile legislative speciale.      Capitolul 3: se referă la raporturile dintre Constituție, legi și dreptul Uniunii Europene (U.E.).      Capitolul 4: conține aspecte practice și teoretice referitoare la rolul legilor în economia României.      Capitolul 5: conține o analiză ilustrativă privind impactul evenimentelor legislative asupra evoluției unor acte normative      Lucrarea este utilă specialiștilor dreptului, dar și publicului interesat să cunoască modul elaborării și adoptării legilor.      Fragment din volum:       “Legile ordinare       Cea de-a treia categorie de legi emise de Parlament o constituie categoria legilor ordinare.
Citește tot rezumatul cărții Procesul legislativ... Potrivit Constituției, legile ordinare nu dispun de anumite limite sau de un domeniu rezervat acestora. Astfel, în sfera de reglementare a legilor ordinare rămân relațiile sociale care nu fac obiectul legilor constituționale și nici al legilor organice. Menționăm că, spre deosebire de legile organice, o lege ordinară se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameral.     Adeseori, majoritatea simplă sau absolută, ca și cea calificată se calculează prin împărțirea numărului deputaților și senatorilor la 2, caz în care pentru aflarea majorității se adaugă 1. Acest algoritm este contrar regulilor matematicii care nu acceptă ca majoritatea să fie stabilită prin divizarea numărului participanților la o adunare, cărora li se adaugă 1 pentru a se stabili rezultatul final. Această regulă poate fi valabilă în cazul numerelor pare, dar nu mai are consistență în cazul numerelor impare. Astfel, dacă un Parlament este constituit din 100 de membri, majoritatea acestora se stabilește prin împărțirea numărului de 100 la 2, rezultatului adăugându-i-se 1, pentru determinarea majorității parlamentare. în situația în care numărul parlamentarilor este de 99, majoritatea acestora nu mai decurge din acest algoritm, ea fiind de 50 de membri ai Parlamentului (50+49=99).        Legile adoptate ca urmare a aderării României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord     În legătură cu prevederile art. 148 și 149 din Constituția României, republicată, referitoare la legile adoptate ca urmare a aderării României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord sunt necesare unele precizări. Astfel, aceste legi au un obiect de reglementare de sine stătător, precizat de Constituție - aderarea României la Uniunea Europeană și NATO - și se adoptă după o procedură specială. Ele sunt supuse aprobării Camerei Deputaților și Senatului, reunite în ședința comună, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor.” Citește mai puțin...