Nulitatea actului juridic civil prin prisma interesului ocrotit

    Lucrarea cuprinde o analiză monografică a nulității actului juridic civil, o temă de interes pentru legislația, jurisprudența și doctrina de drept privat.     Prin modalitatea de abordare, cartea Nulitatea actului juridic civil se adresează atât teoreticienilor, cât și practicienilor dreptului privat, întrucât nu se limitează la cercetarea noilor reglementări, ci, dimpotrivă, studiul se face din perspectiva istorică a întregii teorii a nulitații actului juridic civil, începând cu perioada când a fost folosită pentru prima oară vocabula „nulitate” ca sancțiune a dreptului civil, urmându-se cursul evoluției noțiunii de „nulitate”, prin raportare și la cel al noțiunii de „inexistentă”, până la reglementarea din Codul civil actual.
Citește tot rezumatul cărții Nulitatea actului juridic civil prin prisma interesului ocrotit...     Prezintă interes considerațiile autorului cu privire la evoluția teoriei actelor inexistente, precum și cele referitoare la o instituție nouă pe care o regăsim în legislație, aceea a clauzelor nescrise, cu privire la care actualul Cod civil nu arată expres sancțiunea aplicabilă și dacă expresia „considerată nescrisă” constituie o sancțiune autonomă; de asemenea, lucrarea Nulitatea actului juridic civil cuprinde o prezentare detaliată a noțiunii de „interes”.     Pentru a putea explica în mod complet alte instituții de drept privat, un capitol este dedicat teoriei actului juridic civil, cu descrierea unor elemente noi în construcția tehnică a voinței. În ceea ce privește analiza teoriei nulitații actului juridic civil prin raportare la dispozițiile Codului civil în vigoare, sunt examinate, printre altele, următoarele aspecte: diversele noțiuni speciale de nulitate, inclusiv cele nou-reglementate, celelalte cauze de ineficacitate ale actului juridic civil, cu evidențierea asemănărilor și deosebirilor acestora față de sancțiunea nulității, cauzele de nulitate absolută și de nulitate relativă, remediile aplicabile actelor juridice viciate, propuse de actualul Cod civil, dreptul material la acțiunea de a cere constatarea sau declararea nulitații actului juridic civil.      Fragment din volum:       “4.1. Nulitatea și inexistenta în vechiul drept românesc       53. Rafael N. Petroniu afirmă că „ideea de inexistentă nu era străină spiritului dreptului vechiu românesc” și că „nu se poate spune că vechiul nostru drept nu a cunoscut noțiunea de inexistentă". În acest sens, el dă exemple din Codul lui Ipsilante, din Codul lui Andronache Donici și din Codul Calimah.     Noi credem că spiritul vechiului drept românesc a fost influențat de spiritul bizantin și, prin acesta, de spiritul latin. Dovadă în acest sens sunt înseși lucrările la care Petroniu a făcut referire și care sunt, de necontestat, sub influența bizantină.     54. Spre deosebire de Rafael N. Petroniu, noi susținem că termenul „strică", folosit în legiuirile vechi românești, nu semnifică ideea de inexistentă, ci ideea de anulare a ceva care există.     Argumente în acest sens sunt dispozițiile din Cartea judecății a împăraților Constantin și Justinian al Grecilor (Loi de Jugement), descoperită, în anul 1444, la Mănăstirea Bistrița, dar care a fost cunoscută în Țările Române încă din secolul al XIV-lea, versiunea românească fiind o adaptare a versiunii slave la realitățile sociale ale țărilor Române.     Câteva texte din această Carte de judecată confirmă existența ideii de inexistență a actului juridic în vechiul drept românesc, prin împrumutul de la dreptul bizantin. În plus, există texte, în această Carte de judecată, care duc la ideea instituției din dreptul roman, numită restitutio in integrum. lată câteva dintre acestea:     „lară (iar, s.n.) da (de, s.n.) va vinde olda (holda/recoltă, s.n.), sau viia, sau satul, sau orice și va fi luat și jumătate da (de, s.n.) preț sau mai mult, și să vă căi cel ce au vândut, să se întoarcă moșiia lui îndărăt".     Textul pare o aplicare a principiului restitutio in integrum." Citește mai puțin...