Această lucrare îmbină, într‑o manieră originală, hotărâri recente pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, relevante pentru materia dreptului muncii și asigurărilor sociale, cu jurisprudență națională (hotărâri pronunțate de Curtea Constituțională, Înaltă Curtea de Casație și Justiție, celelalte instanțe), care ilustrează rezolvarea unor probleme similare în contextul legislativ român, la care se adaugă și unele hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care au fost interpretate norme din dreptul UE ce și-ar putea găsi aplicarea în cauze în care se pun problemele de drept analizate de CEDO Fragment din carte: "COMENTARIU Trebuie avut în vedere că, în această cauză, Curtea nu a analizat în concret dacă primele de care au beneficiat angajații ce nu au fost concediați și de care, probabil, ar fi putut beneficiat și reclamanta, în perioada cuprinsă între dată concedierii și data reintegrării în funcție, ar fi trebuit să fie avute în vedere la stabilirea întinderii despăgubirilor la care ar fi avut dreptul reclamanta ca urmare a concedierii nelegale.
În această privință, Curtea a urmat concluziile instanțelor naționale în aplicarea principiului subsidiarității, ca urmare a faptului că a constatat că reclamanta a beneficiat de o procedură contradictorie în trei grade de jurisdicție, fără a putea reține vreolficalcare a garanțiilor oferite de art. 6§1 din Convenție. Pe de altă parte, motivul pentru care instanțele naționale au reținut că bonusurile respecfive nu puteau fi incluse în calculul despăgubirilor cuvenite reclamantei a fost acela că ele nu făceau parte din salariul legal cuvenit funcționarilor publici. Motivul particular reținut de instanțele naționale pentru a stabili că aceste prime nu făceau parte din salariu, cel al sursei de finanțare, nu particularizează și concluzia acestora, în sensul că ceea ce au concluzionat aceste instanțe a fost că pentru determinarea despăgubirilor trebuie avut în vedere salariul cuvenit care nu include orice venituri încasate anterior concedierii de un salariat. În cauză prezentată rezultă că era vorba de o primă periodică dar care era în directa relație cu sumele încasate la buget de autoritatea administrativă și nu era prevăzută ca parte a salariului unui funcționar public. "
