Misiune ingrata

   Cartea de față, Misiune ingrată, are ca personaj central pe Paul Brenner. Acesta încearcă să se adapteze la calmul vieții civile, după ce a fost obligat să se retragă din cauza concluziilor incomode la care a ajuns într-un dosar.
Citește tot rezumatul cărții Misiune ingrata... Dar, era numai liniștea dinaintea furtunii... Curând, fostul său șef îi cere să se întoarcă pentru a investiga o crimă comisă în perioada războiului din Vietnam. Cercetările se desfășoară într-un secret absolut, ceea ce îi dă de gândit lui Brenner. Cine vrea să dezgroape trecutul după aproape 30 de ani? Ce interese obscure se ascund în spatele unei asemenea operațiuni? Este absolut evident că există o miză politică, deosebit de importanță, a acestei misiuni.     Faptul că este urmărit în permanență, atât de agenți CIA, cât și de ofițeri vietnamezi din Ministerul Securității, îl face să se simtă în pericol, confirmându-i cele mai sumbre bănuieli. Aflat la un pas de dezvăluirea unor informații șocante, care ar putea distruge cariera unor personalități situate la nivelul cel mai înalt, Brenner trebuie să-și cântărească atent opțiunile. Decizia să nu vă fi în nici un caz comodă...      Fragment din volum:       “L-am privit drept în ochi și-am spus:     — Domnule colonel, nu știu despre ce dracu' vorbești. Dar mi-ai adus deja o grămadă de acuzații, de la încălcări ale itinerarului la infracțiuni sexuale, spionaj, legături cu FULRO și-acum ceva despre un accident de automobil. Asta-i scandalos. N-o să mai stau nici o clipă aici să te ascult.     Am luat-o pe Susan de braț și ne-am îndepărtat. Colonelul Mang strigă:     — Stop! Nu mai face nici un pas!     Am lăsat brațul lui Susan și-am pornit direct spre colonelul Mang, oprindu-mă foarte aproape de el. Ne-am privit în ochi și mi-a spus cu voce calmă:     — Aș putea să vă împușc pe amîndoi, aici și-acum, și să vă arunc cadavrele în șanțul ăla, să le mănînce cîinii.     — Ai putea încerca. Dar ar trebui să scoți foarte repede arma dacă vei sta așa aproape de mine.     Colonelul Mang făcu un pas înapoi, iar eu unul spre el. Am dus mîna la pistol și Susan țipă:     — Nu!     Strigă ceva în vietnameză, alergă spre noi și-mi înșfacă brațul, încercînd să mă îndepărteze de Mang. M-am uitat peste umărul colonelului și-am văzut cele două gorile traversînd în fugă terenul pustiu. Acesta, auzind zgomotul alergării din spatele lui, le făcu semn celor doi să se oprească, iar ei se conformară.     Continuînd să se retragă, ne zise amîndurora:     — Ați amenințat un ofițer al Republicii Socialiste și pentru asta v-aș putea aresta și trimite la închisoare pentru zece ani. Se uită la Susan. E corect?     — N-ai nevoie de scuze ori învinuiri, și știi asta.     — Te afli în țara asta de prea multă vreme, domnișoară Weber. Poate că ar fi timpul să pleci.     — Voi pleca atunci cînd voi fi gata de plecare.     — Vei pleca cînd te voi da eu afară din țară.     — Dă-i drumul, încearcă.     — De fapt, domnișoară Weber, poate că e timpul ca toată compania dumitale să plece.     Ea schiță un zîmbet afectat și spuse:     — Compania mea, domnule colonel, are mai multă influență la Hanoi decît dumneata.     Colonelului Mang nu-i plăcu asta. Mai că-l vedeam tînjind după vremurile în care un glonț în cap rezolvă problemele supărătoare. Dar acum alta era situația, și nici colonelul, nici eu n-o înțelegeam pe de-a-ntregul." Citește mai puțin...