Ultrasonografia a ajuns să fie aplicată în toate domeniile medicale, este o metodă neinvazivă, în continuă dezvoltare, cu o valoare informațională care contribuie uneori decisiv la creșterea performanței actului medical.
În acest context, rostul lucrării de față este de a informa medicul clinician despre cum trebuie să folosească un echipament ultrasonografic în scop diagnostic în practica obișnuită. Noțiunile sunt prezentate pornind de la cele mai simple, cum ar fi teoria ultrasunetelor, tipuri de aparate, la unele mai complexe (aspecte ce decurg din informații reale sau erori, tehnici ultrasonografice etc.), urmează apoi noțiuni de anatomie convențională, modele de imagini, diverse aspecte normale și patologice și, în final, un număr impresionant de cazuri clinice. Ilustrarea patologiei prin prezentarea unor observații clinice reale este cu siguranță soluția ideală pentru a transmite toate elementele conceptuale. Cuprins: Ultrasonografia. Definiție. Principii. Tehnici. Noțiuni de bază. Terminologie și semiologie ultrasonografică. Standarde de imagine. Anatomia ultrasonografică și descriptivă a abdomenului și pelvisului. Secțiuni de bază. Tehnici de explorare. Modele de imagini folosite în ultrasonografie. Imagini elocvente, tipice și atipice. Pictorial comentat. Dicționar explicativ de termeni și expresii folosite în ultrasonografie. Cazuri clinice: Ficat. Colecist. Cai biliare. Pancreas. Spațiul retroperitoneal. Splina. Tub digestive. Peritoneu. Mezenter. Cavitate peritoneală. Apărat urinar. Apărat genital feminin. Aparat genital masculine. Perete toraco-abdominal. Structuri superficiale. Adresabilitate: Medici clinicieni de diferite specialități, practicieni, radiologi. Fragment din volum: „III. 4.2. Tumora solidă pseudopapilară Introducere. Tumora solidă pseudopapilară este un neoplasm rar al pancreasului exocrin, care afectează în special femeile tinere. Diagnosticată la timp, poate beneficia de tratament chirurgicăI curativ cu rata de supraviețuire foarte bună. Ultrasonografia este, în general, prima investigație utilizată care sugerează diagnosticul, fiind utilă și în evaluarea postoperatorie, deoarece poate identifica posibilele complicații. Tomografia computerizată, rezonanță magnetică și puncția aspirativă cu ac fin ghidată ecoendoscopic reprezintă tehnici diagnostice foarte bune sunt cuprinse adesea în algoritmul diagnostic. Date clinice. Pacienta, 20 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, s-a prezentat în clinica noastră acuzând de aproximativ o lună durere epigastrică, grețuri și vărsături. La examenul obiectiv nu s-au constatat modificări, cu excepția unei sensibilități la palparea regiunii epigastrice. Biologic, s-a constatat o ușoară creștere a amilazelor serice (148 U/I) (valori normale: < 100 U/I) și a CA 19-9 (32,69 UI/I) (valori normale < 19 UI/1). Explorare ecografică. Ultrasonografia abdominală a identificat o formațiune la nivelul corpului și cozii pancreasului (fig. III. 4.2.1 a,b), cu dimensiuni de 9/6/4 cm, având structura mixtă — solidă și chistică. Tumora era bine delimitată și se află în contact cu venele splenică și mezenterică superioară. Examinarea Doppler a confirmat permeabilitatea celor două vene. După injectarea a 1,6 ml substanța de contrast SonoVue, s-a identificat un model vascular cu umplere uniformă și omogenă a componentei solide a tumorii, cu o descărcare lentă, similară cu parenchimul pancreatic normal. Nu existau semne de extensie locală sau metastaze hepatice în faza tardivă a contrastului. Ecoendoscopia a exclus extensia locală a tumorii, dar puncția aspirativă cu ac fin ghidată ecoendoscopic nu a fost relevantă, întrucât materialul prelevat a fost insuficient (fig. III. 4.2.2). Diagnostic. Tumora pancreatică mixtă, solidă și chistică, neinvadantă, nemetastazantă — uT2N0M0). Alte investigații. Explorarea computer tomografică a evidențiat tumora cu aspect încapsulat, cu structura mixtă, cu elemente chistice și solide în interior (fig. III. 4.2.3 a,b)."