Noua """"nobilime""""

    Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și dizolvarea KGB, s-a născut din cenușă un nou serviciu de securitate – FSB (Serviciul Federal de Securitate). De atunci, Kremlinul l-a folosit pentru a intimida opoziția politică din Rusia și străinătate.
Citește tot rezumatul cărții Noua """"nobilime""""... Acesta a jucat un rol central – și adeseori obscur – în evenimente precum atacul cu bombe asupra unor blocuri de apartamente de la Moscova sau asediul de la Teatrul Dubrovka, războiul din Cecenia sau masacrul de la școala din Beslan. În vreme ce, după 11 septembrie 2001, Occidentul și-a îndreptat privirea dinspre Kremlin spre amenințări teroriste nemijlocite, urmașele KGB au devenit o forță implacabilă, parte a structurii fundamentale a Rusiei.     În această captivantă lucrare, doi jurnaliști curajoși, care s-au ocupat de tema serviciilor de securitate ale Rusiei vreme de peste un deceniu, pătrund în lumea secretă a FSB pentru a ne arăta cum au ajuns acestea, după cuvintele fostului director al FSB Nikolai Patrușev, „noua nobilime” a Rusiei – mai puternice și mai misterioase decât KGB.     Fragment din volum:       “Marți, 31 august, o altă femeie s-a aruncat în aer lângă stația de metrou Rijskaia din centrul Moscovei. Zece oameni au fost uciși și cincizeci și unu, răniți. Era marți seara, iar zona din jurul stației era plină de înalte oficialități, printre care și primarul Moscovei. Toate aceste atacuri au fost organizate, se pare, ca o diversiune pentru un atac mult mai amplu care avea să urmeze în douăzeci și patru de ore.     Pe 1 septembrie 2004, peste patruzeci de teroriști înarmați cu arme furate în timpul raidului din Îngușeția au capturat o școală din Beslan, în Osetia de Nord. Peste 1.100 de oameni, printre care circa 770 de copii, au fost luați ostatici. În primele două zile crizei, teroriștii au hărțuit autoritățile cerând să trateze direct cu politicieni de vază, eliberând cu fiecare vizită câțiva ostatici pentru a-și arăta dorința de a negocia. Ei i-au permis fostului președinte al Ingușeției, Ruslan Aușev, să intre în școală. Drept compensație, în semn de bunăvoință, au fost eliberați douăzeci și șase de ostatici. Teroriștii au refuzat însă să discute cu jurnaliștii, afirmând că ar putea fi informatori FSB. (Renumitei jurnaliste Anna Politkovskaia i s-ar fi putut permite accesul în școală, dar a fost otrăvită în mod misterios pe 1 septembrie în avionul care o ducea în regiune. Rezultatele analizelor ei medicale au dispărut, întărind părerea că a fost otrăvită de serviciile de securitate.) Cu toate acestea, în primele ore ale crizei, ei au executat peste doisprezece bărbați, aruncându-le trupurile pe ferestrele școlii.     Vineri, 3 septembrie, în cea de-a treia zi a crizei ostaticilor, n-au existat semne ale unui asalt iminent al forțelor guvernamentale. În perimetrul de securitate din jurul școlii se putea pătrunde ușor; nu se observă nicio noua mișcare a armatei.     Vineri dimineață, circulau printre jurnaliști zvonuri că teroriștii ar putea da voie personalului medical să ia cadavrele oamenilor împușcați și aruncați pe fereastră.” Citește mai puțin...