4 ore - saptamana de lucru

Cartea este pentru toți cei ce s-au săturat de planul de viață mereu tergiversat și care vor să trăiască viața în stil mare, în loc să o amâne. Studiile de caz prezentate variază de la un tânăr de 21 de ani ce conduce un Lamborghini, până la o mamă singură care a călătorit timp de cinci luni, alături de cei doi copii ai săi.
Citește tot rezumatul cărții 4 ore - saptamana de lucru... - Timothy Ferriss Ce face această carte diferită față de altele? Învățați cum să recunoașteți și să profitați de opțiunile pe care alții le trec cu vederea. Timothy Ferriss nu vorbește despre economii și nu face recomandări cu privire la acest subiect. Nu vă va cere să alegeți între distracția de acum și banii de mai târziu. Le puteți avea pe amândouă acum. Autorul pune în antiteză două aspecte („Noii Oameni Bogați” și „Întârziații”) și prezintă un set de reguli ca factori de diferențiere fundamentali care trebuie ținuți minte pe parcursul cărții de față: • Retragerea din câmpul muncii este o asigurare în cazul celui mai prost scenariu; • Interesul și energia sunt ciclice; • Mai puțin nu înseamnă lenevie; • Momentul nu e niciodată potrivit; • Cereți iertare, nu permisiune; • Scoateți-vă în evidență punctele forțe, nu vă corectați slăbiciunile; • Lucrurile în exces devin opusul lor; • Banii și atât nu sunt soluția; • Venitul relativ este mai important decât venitul absolut; • Stresul e rău, eustresul e bun. Fragment din volum:   “Eșecul împuternicirii: Reguli și reajustări    "Obiectivul este de a împuternici lucrătorii, dându-le toate informațiile în legătură cu ceea ce se întâmplă, pentru a putea face mult mai mult decât în trecut.” - BILL GATES, cofondator Microsoft, cel mai bogat om din lume  Eșecul împuternicirii se referă la incapacitatea de a rezolva o sarcină de lucru fără a cere mai întâi permisiunea și informații. De obicei este vorba despre micromanagement, fie că tu ești șeful sau subalternul, ambele consumându-ți timpul. Pentru angajat, obiectivul este să aibă acces total la informațiile necesare și cât se poate de multă independență în luarea de decizii. Pentru antreprenor, obiectivul este să acorde cât mai multe informații și libertate de decizie angajaților sau colaboratorilor. Relațiile cu clienții sunt adesea exemplificarea perfectă a eșecului împuternicirii, un exemplu personal din BrainQUICKEN arătând cât de serioase, dar în același timp ușor de rezolvat pot fi problemele. În 2002, apelasem la externalizare pentru relațiile cu clienții, în privința comenzilor și a returnărilor, dar mă ocupam de întrebările legate de produse. Rezultatul? Primeam mai bine de 200 de e-mailuri pe zi, petrecându-mi tot programul 9-17 răspunzând la ele, iar cantitatea creștea cu peste 10% pe săptămână! A trebui să renunț la publicitate și să limitez transporturile, căci relațiile cu clienții riscau să devină ultimul cui din coșciugul meu. Nu era un model care să poată fi extins. Ține minte acest cuvânt, căci va fi important mai târziu. Nu putea fi extins, pentru că există un „pasaj îngust" în privința informațiilor și luării de decizii: eu.  Argumentul decisiv? Majoritatea e-mailurilor ce aterizau în căsuța mea poștală nu erau legate de produse, ci erau cereri de la reprezentanții serviciului cu clienții care cereau permisiunea pentru diverse activități:   „Clientul pretinde că nu a primit transportul. Ce ar trebui să facem?”  „Un pachet al unui client este blocat la graniță. Putem să-l retrimitem la o adresă din SUA?”” Citește mai puțin...