Peak Marcello este arestat pentru escaladarea unui zgârie-nor din New York. Are două variante la dispoziție: se duce la școala de corecție (detenția juvenilă) sau în Thailanda pentru a trăi cu tatăl său care administrează o firmă de alpinism.
Peak ajunge să realizeze că atenția pe care i-o acordă tatăl său nu este necondiționată. Ca proprietar al Peak Expedition, tatăl își dorește ca Marcello să fie cel mai tânăr alpinist care ajunge în vârful celui mai înalt munte din lume, Everest. Pentru Peak este cea mai mare oportunitate a vieții, dar și una care l-ar putea costa viața. Această carte este drumul inițiatic al lui Marcello, care la vârsta de 14 ani, pleacă în aventura vieții sale alături de tatăl lui, în tentativa de a cucerii vârful Everestului. Șirul peripețiilor pe care cei doi le întâmpină vă vor ține cu sufletul la gură! Fragment din roman: “Nu credeam că trei sute de metri o să conteze așa mult, însă la acea altitudine, chiar și treizeci contau. Faptul că trebuia să ne croim drum prin zăpadă proaspătă nu a ajutat. Cam la fiecare douăzeci de pași mă opream, respirând greu aerul înghețat. În punctul ăsta, speranța mea de a ajunge în vârf, 2414 de metri mai sus de locul în care mă sufocam în prezent, părea la fel de probabilă ca zborul unui Sac Gamow pe Jupiter. Singura mea consolare era ca Sun-jo și echipa de filmare aveau la fel de multe probleme ca mine. Singura persoană care nu era afectată era Zopa. Ne aștepta până ajungeam la vreo cincizeci de metri în spatele lui și apoi continuă să urce pe ghețarul Rongbuk ca o capră-de-munte. Până după-amiază târziu, încă nu era nici urmă de Josh și ceilalți. Dacă nu-i găseam curând, urma să căutăm pe întuneric, însă, și mai rău, începeau să se adune norii. Zopa ne-a așteptat să-l ajungem din urmă chiar când soarele a început să dispară în spatele muntelui. - Poate că-și petrec noaptea la Tabăra Doi sau tabăra intermediară, a sugerat JR gâfâind. Există două tabere în drum spre ABC: o tabără intermediară și Tabăra Doi, care este la trei sferturi din drumul spre ABC. Acea tabără intermediară nu se vedea deloc, ceea ce însemna că nu eram așa de sus pe munte cum simțeam. - Și dacă nu sunt la tabăra intermediară sau la Tabăra Doi? a întrebat Zopa. (Însemnând că dacă Josh și doamna doctor Krieger trecuseră pe lângă tabere, sau nu ajunseseră încă la ele, ar fi putut să moară înghețați.) - Bine spus, a acceptat JR. Ce facem? Zopa s-a uitat în jos pe ghețar, apoi și-a mijit ochii la cerul care se întunecă. - Vine furtuna, a spus. Puteți să ajungeți la Tabăra de Bază într-o oră și jumătate, poate două. Dacă plecați acum, puteți s-o luați înaintea furtunii. JR i-a aruncat o privire sceptică. Urcam de peste patru ore."
