Eu impotriva mea. Vol.1

    Viața de student la psihologie a lui Leinad se împarte între sesiuni și băute ocazionale cu prietenii. Nimic ieșit din comun. Până într-o zi când, accidental, intră în posesia unui stick USB.
Citește tot rezumatul cărții Eu impotriva mea. Vol.1... Din curiozitate și, din nefericire pentru el, verifică fișierele stocate pe micul obiect. Află informații incredibile despre o societate secretă care făcea experiențe medicale pe oameni, fără ca aceștia să-și fi dat acceptul.     Faptul că ajunge să cunoască o tânără, studentă și ea, genul de față peste care nu dai în fiecare zi, sufletistă și inimoasă, complică și mai mult situația tânărului, mai ales după ce află că noua lui cunoștință suferă de o boală ce îi poate fi fatală.     Șantaje, urmăriri, situații tragi-comice, din loc în loc, și un umor proaspăt vă vor determina să deveniți fanii acestei serii.      Fragment din roman:       “Mi-am luat telefonul și am plecat de acolo cu un kilogram mai îngreunat. Nu aveam nicio idee, niciun plan, nimic care să mă scoată din criză. În felul ăsta, conform tradiției românești, aveam mari șanse să ajung ministru de finanțe.     Iar mă învârteam în jurul deznădejdii. Se insera deja, iar pe stâlpul din fața mea se lăfăia un afiș de-al pocăiților ălora care considera totul ca făcând parte din „planul Domnului", bla, bla, bla, „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu" și alte d-astea. „Aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi", mă îndemna un poster colorat. Eram vulnerabil, prins într-un moment de slăbiciune și confuzie, și aproape că-mi doream să pot înălța o rugăciune. Însă vechea mea pornire, aceea de a lua în derâdere tot ce ținea de religie și biserică, mă determină să renunț. Nu avea niciun rost. Niciun ajutor divin nu avea să-mi ușureze neputința pe care o simțeam acum. Am fost singur dintotdeauna; forțat să mă descurc cum mă tăia capul. Oricum, n-am fost niciodată în grațiile Bărbosului. Dacă nu mă ajutase El când eram mic, de ce ar face-o acum? Fusesem un prichindel urât, neastâmpărat, rău de gură și pe care nu și-a dorit nimeni să-l ia spre adopție.     Ajuns în dreptul chioșcului de ziare pe lângă care trecusem la prânz, îmi veni gândul că aș putea fi iarăși urmărit. Comisesem o greșeală prin faptul că revenisem la cămin fără să mă asigur că nu aveam coadă. Probabil că mă invada paranoia. Era mai bine să pun straja la grajd, înainte să mi se fure calul. După aia nu mai avea rost. Mă simțeam exact ca în filmele alea americane pe care le blamam atât de mult, cu mențiunea că eu habar nu aveam de replicile pe care trebuia să le recit, nu știam nici care îmi era rolul, iar scena următoare îmi era cu desăvârșire necunoscută. Nu îmi era permis să tai vreo scenă și s-o reiau de la capăt." Citește mai puțin...