CUPRINS Sufletul nathanic Lentilă că metafora Rădăcinile creștine ale științei occidentale Libertate și autoritate Căderea în intelectualism a fost necesară Cosmologie hristocentrică Inițierea rosicruciană Revelatorul adevărului despre inteligența umană Epoca empatiei Specializare și transdisciplinaritate Capitularea spiritului european Cine a fost (este) eul lui Rudolf Steiner Cei doi Ioan Somn și veghe Efectele secundare ale nemuririi Kenozele Cuvînt de încheiere / Mătase, rina, cupru Fragment din cartea "Sufletul nathanic" de Ioan Buduca "Lentilă că metafora Eram copii și descopeream lentilă.
Fixată la oarecare distanță de mîna noastră, în bătaia Soarelui de vară, focalizăm căldura pe o suprafață mică a mîinii. Curînd, arsura pe suprafața aceea devenea insuportabilă. Suntem, acum, adulți. E limpede că focalizarea de căldură solară prin intermediul lentilei nu așeză un corp cald pe mîna noastră, ci doar căldura emisă de un corp cald aflat la mare distanță. Dar dacă Soarele fizic el însuși nu este un corp cald, așa cum pată de lumină și căldura de pe mîna noastră nu era un corp cald? Dacă Soarele fizic el însuși nu este, în spațiu, decît suprafață (volumul) de căldură focalizată acolo, în acel punct din spațiu, ca urmare a unui efect de lentilă spirituală? Ne aflăm cu această întrebare-metaforă, la un pas de a înțelege ce fel de spațiu este cuprins în volumul Soarelui fizic. Un spațiu negativ. Microsoarele format pe mîna noastră nu era decît o suprafață fără adîncime, formată din raze de lumină și căldură, venind din exterior. Imaginam, în chip obișnuit, că razele acelea există cumva, la început, în interiorul spațial al Soarelui. Rudolf Steiner susține, însă, că în interiorul Soarelui fizic este gol (vid)."
