Titlu disponibil cu autograf; încă 35 exemplare disponibile. Cum ar fi fost dacă ar fi vorbit? Cum ar fi fost dacă ar fi reușit să dea glas celor mai negre temeri pe care le avusese? Cum ar fi fost dacă ar fi anulat conferința? Cum ar fi fost dacă ar fi cerut măsuri mai aspre de securitate? Prea multe întrebări care-l măcinau.
Un glonț pentru Julieta continuă povestea personajelor din Julieta avea un pistol. O poveste complicată și tragică, cu iubiri și trădări, o poveste cu medici și agenți secreți. Greu de spus în ce proporții volumul e un roman despre medici, o istorie de amor sau un thriller cu aromă de spionaj internațional și nici nu contează. Tony Mott ne aruncă într-o lume a cercetării medicale de avangardă, lume despre care nu știm prea multe. Dar e o lume care ne plimba de la București la Tel Aviv, în Irlanda și în Polonia, o lume care ne prinde și nu ne mai dă drumul până la sfârșit, când, nemulțumiți că s-a terminat, vom aștepta următorul volum al seriei. Fragment din cartea "Un glonț pentru Julieta" de Tony Mott: "Ana a așteptat ca aplauzele să se oprească și s-a dat apoi un pas în lateral, pentru a urmări și ea proiecția cu porcul Ghiță, primul subiect viu pe care se făcuse experimentul. Moses nu aprobase să prezinte cazul. Chiar dacă era o demonstrație foarte clară a abilităților de modificare a celulelor stem și faptul că, indiferent de natura speciei, se poate acționa similar, considerase că era doar un fel de aroganță din partea lor. Dar Ana fusese de neoprit. David o susținuse și el nu a mai avut ce face. S-a creat rumoare în sală. Au văzut operația filmată și apoi pe Ghită al cărui cord revenise în parametrii normali. Era foarte lesne de acceptat că același lucru va fi posibil curând și pe oameni. David îi spusese doar cu o zi înainte despre experimentul lor pe om. Găsiseră printre pacienții fără mijloace materiale pe care îi primeau un individ care stătea pe străzi și căruia îi aplică sera aceeași procedură. Sigur că nu au putut nici măcar să menționeze așa ceva, joacă de-a Creatorul era interzisă. Nu aveau cum să vorbească despre asta, pentru că încă urma să mai dureze să obțină aprobare de a face experimente pe oameni. "
