Ultima parte a trilogiei fiordurilor După ce și-a văzut prietenul înghețînd în larg și după ce a străbătut munții viscoliți ca să înapoieze o carte aducătoare de moarte, băiatul, eroul fără nume al trilogiei lui Jon Kalman Ștefansson, încearcă din răsputeri să iasă biruitor dintr-o altă încercare: aceea a dragostei.
În vara islandeză, care durează atît de puține săptămîni, băiatul nu mai trăiește decît cu gîndul la părul imposibil de roșu al fetei de care s-a îndrăgostit în clipele cînd se zbătea între viață și moarte. Dar ea e acum departe, peste fiorduri greu de străbătut, și doar scrisorile și poezia o apropie. Pînă cînd băiatul înțelege că inimii nu i te împotrivești – și începe astfel o nouă călătorie peste ape întunecate și neiertătoare. Cu Inima omului se încheie trilogia islandeză a lui J.K. Stefansson, începută de romanul Între cer și pămînt și continuată cu Tristețea îngerilor, trilogie care i-a adus autorului său un uriaș succes internațional. Ediția engleză a romanului a cîștigat în 2016 Oxford-Weidenfeld Translation Prize. Un vechi tratat arab de medicină spune că inima omului e împărțită în două, prima parte se numește fericire, a doua, disperare. În care să ne încredem? - fragment din carte Jon Kalman Ștefansson este un scriitor minunat. De cîte ori îl citesc, îmi aduc aminte ce înseamnă scrisul, dar și simplă, atît de înșelător de simplă aventură a vieții. Un povestitor în afara timpului. - Carsten Jensen Romanul lui Ștefansson suprapune culorile lui Dylan Thomas sau Thomas Hardy peste un peisaj spiritual desprins parcă din J.R.R. Tolkien. Proza plină de profunzime a scriitorului islandez freamătă că valurile și strălucește ca marea în miezul verii. Inima omului încheie o trilogie monumentală. - The Independent Un roman suspendat între mit și istorie, populat cu personaje stranii care străbat ținuturi nesfîrșite. - Monocle Aceeași grandoare a stihiilor pe care-o întîlnim la Cormac McCarthy. - Times Literary Supplement Traducere din limba franceză de Magda Răduță
