Volumul Cosmodiceea. Etica repetiția a fost redactat de gânditorul român între anii (1935-1955), la București și este împărțită în cinci părți, după modelul Eticii spinoziste. Cosmodiceea este considerată, pe drept cuvânt, „testamentul filosofic” lăsat de Brucar filosofiei românești.
El înțelege prin Cosmodicee „necesitatea de a ne dezvinovăți de păcat numai în cazul cunoașterii adamice”. Filosoful român distinge două tipuri de cunoașterii: Cunoașterea prometeică, socratică și tehnică a lumii și Cunoașterea adamică, mistică și etică. Prima, cunoașterea prometeică este prin excelență elină și indoeuropeană, cunoașterea etică la evrei, cea de-a doua, cunoașterea adamică este o cunoaștere iudaică. Aceasta, spre deosebire de cunoașterea științifică, se află în armonie cu natura cosmică și cu naturalitatea omului, fiind singura care poate întrona o etică tolerantă și nediscriminatorie, „un ethos care nu măsoară, care nu numără, care nu cântărește și nici nu fragmentează ci, dimpotrivă, înțelege și iubește”. - Adrian Michiduța
