Noaptea are o luminozitate difuză, ușor lăptoasă. Casa Fericiților se deslușește greoaie, tăcută, neclintită, cu istoria și încăperile ei pline de gândurile celor ce le-au locuit. Și le locuiesc.
De o parte și de alta, masive, tăcute și ele acum, blocurile cele noi. O pală de vânt șuieră îndepărtat printre ultimele frunze ale plopilor. Simt- și cu siguranță simte și el-cum se închise un cerc. - Autorul
