Kairoi sau roadele timpului

Această Introducere la o teologie a istoriei, adică a istoriei văzute prin prisma credinței, își propune să facă o incursiune teologică în fieful cât se poate de mundan al istoriei, adresându-se atât teologului, istoricului sau filozofului, cât și cititorului care vrea un răspuns la o întrebare recurentă: "Care este sensul istoriei?" Deși pentru unii singurul sens al istoriei ar fi nonsensul, noi am plecat de la premisa anselmiană a credinței, aceea că istoria lumii are un rost, sarcina noastră fiind aceea de a întrezări acest rost.
Citește tot rezumatul cărții Kairoi sau roadele timpului... Mai aproape de filozofia speculativă a istoriei (care și ea caută un sens în istorie, permițându-și să elaboreze scenarii ipotetice și chiar să facă previziuni), dar la polul opus față de filozofia analitică a istoriei (de sorginte anglo-saxonă, preocupată de formularea unor legi istorice similare celor din științele naturii), teologia istoriei caută în aparentul haos al evenimentelor "mâna invizibilă a lui Dumnezeu, întrezărită de Sfântul Irineu, recursul la faptul istoric. Între chemarea lui Avraam și prezent, anticipând Parusia, aceste evenimente ale Istoriei Mântuirii (Heilsgeschichte) apar sub forma unor "parabole" de istorie profană. Descifrarea lor, deși propusă intuitiv de autor, nu anuleză simțul critic al cititorului, ci îi încurajează interpretarea proprie. - Octavian Florescu Din cuprins: - Întâlnirea teologiei cu istoria - Timpul Marilor Narațiuni (Grand Narratives): Hegel și Marx - "Răzbunarea zeilor" la fin du și cle: Nietzsche, criticismul istoric, căutarea pesonajului istoric Iisus - "Profeți" contemporani și profeți fără duh: Spengler, Toynbee. Renașterea teologiei istoriei la începutul secolului al XX-lea - "Oamenii Mari" ca făcători de istorie. Cultul eroilor și cultul personalității ◊ Sfântul ca răspuns la o problemă seculară - Profeții postmoderne cu privire la sfârșitul istoriei - Destinul poporului lui Israel, ieri, azi și-n eshaton Citește mai puțin...