Mihai Caraman e unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului românesc. Cu toate acestea, așa cum demonstrează Florian Banu în Introducere, despre acest spion s-a scris puțin în România.
[...] Lovitura dată de Florian Banu prin cartea sa constă în faptul că Mihai Caraman a acceptat să-i facă dezvăluiri despre activitatea sa ca făuritor și coordonator al Rețelei care a spart NATO. - Ion Cristoiu "Afacerea Caraman" a devenit una dintre marile acțiuni de spionaj ale Războiului Rece și a generat implicații geopolitice, geoeconomice și geostrategice pe termen mediu și lung. Experți și reprezentanți ai elitei serviciilor de spionaj și contraspionaj occidentale și-au exprimat uimirea, respectul și aprecierea pentru modul în care ingeniosul spion roman a țesut cu migală, timp de un deceniu, o rețea de agenți care a pătruns în cele mai tainice și bine păzite locuri, unde se redactau și se arhivau secrete esențiale ale Alianței Nord-Atlantice [...]. - G-ral bg. (r) Gheorghe Dragomir Fragment din cartea "Mihai Caraiman, un spion roman în războiul rece" de Florian Banu: "Aidoma unui spion, istoricul interesat în identificarea informațiilor în măsură să-i permită reconstituirea și înțelegerea unor fapte sau procese istorice trebuie să țină seama de contextul în care acestea s-au petrecut. în cazul nostru, pentru a putea analiza activită-tea lui Mihai Caraman în Franța, trebuie să reconstituim tabloul relațiilor româno-franceze din epocă, dar și al societății franceze a acelor ani. Nu mai puțin importantă pentru plasarea evenimentelor în epocă este și o prezentare sumară a adversarului pe care trebuia să-l înfrunte ofițerul român trimis la post în Paris: serviciile de contraspionaj și de securitate ale Franței și ale Alianței Nord-Atlantice. În absența acestui efort de reconstituire, imaginea acțiunilor derulate de Caraman ar fi una parțială, trunchiată, susceptibilă de interpretări unilaterale, îndepărtate de adevărul istoric. Prin urmare, înainte de a ne referi efectiv la misiunile de spionaj, vom încerca să punem la îndemâna cititorului o prezentare concisă a relațiilor bilaterale româno-franceze postbelice, dar și o schiță a situației interne din Franța în intervalul cât Mihai Caraman a acționat acolo. 2.1. Contextul politico-diplomatic al relațiilor româno-franceze în perioada 1948-1958 De-a lungul istoriei moderne a României, Franța a avut un statut privilegiat atât în conștiința publică, cât și în percepția clasei politice, în majoritatea sa francofonă și francofilă prin educație. Prestigiul Franței a intrat temeinic în mentalul colectiv românesc odată cu impunerea generației pașoptiste ca vârf de lance al modernizării spațiului românesc după modelul francez, atât de ad-mirat, mai cu seamă în întruchiparea sa pariziană. Din punct de vedere cronologic, relațiile politice și diplomatice ale Principatelor Române cu Franța au debutat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin trimiterea primilor consuli și agenți consulari francezi la București și la Iași și au căpătat consistență odată cu recunoașterea independenței României de către Franța. A urmat sosirea la București, în 28 februarie 1880, a lui Aubert Ducros, primul trimis extraordinar și plenipotențiar."
Mihai Caraiman, un spion roman in razboiul rece
- Autor: Florian Banu
- An apariție: 2019 (vezi top cărți)
- Editura: CORINT
- Nr. pagini: 608
- Categorie: Istoria Romanilor
