Aspecte ale economiei romanesti in timpul Razboiului Rece

Istoricul Petre Opriș face o treabă extraordinară în această carte: scoate la lumină istoria economiei românești din vremea comunismului, publică documente de arhivă (din România și din Statele Unite) extrem de interesante și arată cum se luau deciziile în organizațiile de partid și de stat.
Citește tot rezumatul cărții Aspecte ale economiei romanesti in timpul Razboiului Rece... Veți găsi aici texte despre industria aeronautică, despre datoriile externe ale României sau despre industria de apărare, foarte relevante pentru vremea respectivă. Pentru cei care au apucat "epoca de aur", această carte va fi plină de revelații. Personajul central este bineînțeles Nicolae Ceaușescu. Citind stenogramele pe care le face publice Petre Opriș, veți înțelege ce însemna economie planificată și cum gândeau conducătorii partidului dezvoltarea industrială, care erau motivele unor decizii stranii pentru industrie și ce judecați stăteau în spatele unor măsuri absurde. Sunt documente ce înfățișează cu acuratețe slăbiciunile regimului comunist, controlul absolut și puterea discreționară de care dispuneau Ceaușescu și partidul. Stenogramele nu sunt lipsite de umor involuntar. Petre Opriș reușește să fie clar și original și sperăm ca strădania lui să continue și să se concretizeze în cărți viitoare. - Lucian Popescu, editor Contributors.ro   Petre Opris este locotenent-colonel (în rezervă) și doctor în istorie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, 2008). Cercetător în domeniul istoriei Războiului Rece, în cadrul Programului de Burse de Cercetare pe Termen Scurt, inițiat de Institutul Cultural Român (București) și Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, S.U.A. În 2007, a publicat Industria românească de apărare. Documente (1950-1989), pentru care a primit Premiul General Radu R. Rosetti, acordat de Fundația Culturală Magazin istoric. A mai scris România în Organizația Tratatului de la Varșovia (1955-1991), apărută în 2008, Criza poloneză de la începutul anilor ’80. Reacția conducerii Partidului Comunist Român, publicată în 2008 și Licențe străine pentru produse civile și militare fabricate în România (1946-1989), apărută în 2018. Este coautor (împreună cu dr. Gavriil Preda) al cărții România în Organizația Tratatului de la Varșovia. Documente (1954-1968), publicată în 2008 (volumul I), respectiv 2009 (volumul II).   După ce a publicat o lucrare amplă despre licențele unor produse străine fabricate în România în timpul Războiului Rece, Petre Opriș, și-a menținut activitatea științifică în sfera istoriei economiei românești și ne propune volumul de față, în colecția Contributors de la Editura Trei. Pasiunea și tenacitatea lui sunt îmbinate în această carte cu dorința de a demonstra că informațiile din documentele la care a avut acces în ultimii 20 de ani, în arhivele din România și Statele Unite ale Americii, pot fi îmbinate cu anumite date obținute din surse orale – pentru a se putea ajunge la evaluări și concluzii pertinente. Deși se află departe de lumea politică de la București, Petre Opriș descrie clar și într-un mod original slăbiciunile regimului comunist din România. În a doua parte a lucrării sale, sunt editate 17 documente pentru a-i ajuta pe cititori să înțeleagă mai ușor concluziile la care autorul ajunge în prima parte a cărții. Petre Opriș ne demonstrează că își păstrează interesul științific și este la curent cu problemele generale din perioada Războiului Rece care s-au perpetuat în România până în prezent. Fragment din cartea "Aspecte ale economiei românești în timpul Războiului Rece" de Petre Opriș: "Inițiativa redactării acelei scrisori a venit din partea lui Gheorghiu-Dej, la ședința din 4 iunie 1948 a Consiliului de Miniștri, și putem presupune că secretarul general al PMR cunoștea deja faptul că Iosif Stalin era de acord cu diminuarea despăgubirilor de război pe care România trebuia să le achite Uniunii Sovietice până în anul 1952. În actualul stadiu al cercetării noastre nu excludem posibilitatea ca președintele Consiliului de Miniștri al URSS să fi fost interesat de cedarea în secret, la 23 mai 1948, a insulei Șerpilor de către guvernul de la București în favoarea Uniunii Sovietice. După două săptămâni, Iosif Stalin l-a anunțat pe dr. Petru Groza ca datoria de război a României a fost diminuată cu 50% și, în vara aceluiași an, a fost încheiată convenția pentru reducerea livrărilor românești către URSS în contul reparațiilor de război - statul român fiind scutit astfel de achitarea a 73,2 milioane de dolari. În opinia noastră, există o legătură strânsă între pierderea insulei Șerpilor în favoarea URSS și anularea unei părți din despăgubirile de război pe care România trebuia să le achite Uniunii Sovietice. Speram că, în viitor, să putem găsi documente sovietice care să confirme ipoteza noastră. După circa 60 de ani de la evenimentul respectiv, la posturile de televiziune din România a fost vehiculată ideea așa-zisei datorii istorice pe care Germania o are față de România. Dacă ar fi existat buna-voința să fie studiate documentele existente în arhivele din România, discursurile unor politicieni români din perioada 1944-1947 și, nu în ultimul rând, volumul publicat în anul 1988 de regretatul istoric Valeriu Florin Dobrinescu, poate că entuziasmul nu ar fi inflamat imaginația partenerilor de discuții de la televiziunile din România." Citește mai puțin...