Caminul copiilor deosebiti. Seria Miss Peregrine Vol.1

Căminul copiilor deosebiți este volumul I din seria Miss Peregrine Film-eveniment în regia lui Tim Burton   O insulă misterioasă. Un orfelinat abandonat. O stranie colecție de fotografii.   O tragedie îl aruncă pe tânărul Jacob, în vârstă de doar șaisprezece ani, pe o insulă izolată.
Citește tot rezumatul cărții Caminul copiilor deosebiti. Seria Miss Peregrine Vol.1... Aici descoperă ruinele căminului “pentru copii deosebiți” al domnișoarei Peregrine. Pe măsură de Jacob înaintează pe holurile și prin dormitoarele părăsite, își dă seama că  cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiți. Poate că nu întâmplător au fost trimiși într-un loc uitat de lume. Și, oricât de bizar ar suna, ar putea fi încă în viață. Un roman fascinant, ilustrat cu fotografii tulburătoare, care-1 va încânta pe adulți, pe tineri și pe toți cei care vor să se bucure de o aventură în lumea umbrelor.   Riggs jongleza cu măiestrie cu fantezia și realitatea, proză și arta fotografică, pentru a crea o poveste terifiantă, dar în același timp încântătoare. - Associated Press   O poveste frumoasă și excentrică, care se distinge prin personajele bine construite, un spațiu realist și niște monștri care îți dau fiori. - Publishers Weekly   Citește și următoarele volume din serie: • Miss Peregrine 2. Orașul pustiu • Miss Peregrine 3. Biblioteca Sufletelor • Miss Peregrine 4. Harta zilelor Fragment din romanul "Căminul copiilor deosebiți. Seria Miss Peregrine Vol.1" de Ransom Riggs: "Emma îmi dădu un ghiont. - Fii atent! șopti. Millard lăsă șoimul jos și ridică cearșaful, ascunzând pasărea de spectatori. Apoi începu o numărătoare inversă. - Trei, doi, unu! La „unu" am auzit clar niște bătăi de aripi și i-am zărit capul lui Miss Peregrine - capul ei uman, adică - apărând de după cearșaf, în mijlocul unor ropote de aplauze și mai înflăcărate. Avea părul dezordonat și nu se vedea decât de la umeri în sus; părea goală în spatele cearșafului. Se pare că atunci când te transformi în pasăre, hainele nu te însoțesc. Miss Peregrine apucă marginile cearșafului și îl înfășură în jurul ei, rușinată. - Domnule Portman, spuse aruncându-mi o privire pătrunzătoare de pe scenă, sunt atât de bucuroasă că te-ai întors! Știi, asta e un spectacol modest pe care-l prezentăm atunci când făceam turnee pe continent, în vremuri de demult. M-am gândit c-ar putea fi instructiv. Unii după alții, copiii deosebiți se ridicară de pe scaun și urcară pe scenă, fiecare cu rolul lui. Millard își scoase smochingul, devenind complet invizibil și începu să jongleze cu niște sticle. Olive își scoase pantofii de plumb și ne oferi o demonstrație care sfida legile gravitației, pe două bare paralele. Emma aprinse focul, îl înghiți și apoi îl scoase pe gură, fără să se ardă. Am aplaudat până când mi s-au înroșit palmele. Când Emma a revenit la locul ei, m-am întors spre ea și i-am spus: - Nu înțeleg. Dădeați spectacole din astea pentru oameni? - Da, bineînțeles. - Pentru oameni obișnuiți? - Da, normal, pentru oameni obișnuiți. Crezi că deosebiții ar da bani ca să vadă ceva ce pot face și ei? - Dar nu vă dădeați de gol... mă gândesc? Emma chicoti. - Nimeni nu bănuia nimic, spuse. Oamenii vin la spectacole din astea mici ca să vadă cascadorii și trucuri și mai știu eu ce, și, în ceea ce ne privea, chiar asta au primit. - Cu alte cuvinte, vă ascundeați la vedere. - Mai demult, așa își câștigau traiul cei cu puteri deosebite, spuse Emma." Citește mai puțin...