Fiducia si Trust-ul

Context Intrarea în vigoare a „noului” Cod civil în urmă cu puțin peste cinci ani, în contextul unei perioade în care legislația în materie civilă a fost reeditată în mai multe state din Europa, a suscitat în lumea doctrinărilor, dar și a practicienilor dreptului, o emulație extraordinară, determinată de momentul cu adevărat istoric pe care am avut șansa să îl trăim la data de 1 octombrie 2011.
Citește tot rezumatul cărții Fiducia si Trust-ul... Unul dintre instrumentele uzitate la nivel internațional și care lipsea în legislația românească, ca de altfel unul dintre cele mai importante elemente de noutate introduse prin Codul civil, îl reprezintă, fără îndoială, introducerea conceptului juridic al separației de patrimonii prin instrumentul juridic al fiduciei. Deși statuată tangențial, anterior, în cadrul legii care reglementează profesia de avocat, fiducia nu s-a bucurat și încă nu se bucură, de atenția pe care o merită, în principal pentru că efectele complete ale acestui instrument nu sunt, în întregime, cunoscute. Despre lucrare „Existența unei lucrări care să încerce să pună în evidență numeroasele avantaje pe care această instituție juridică inovatoare, căreia i-au fost alocate însă numai 19 articole, le poate aduce în practica circuitului civil general, prin crearea unor structuri juridice moderne care să țină pasul cu realitățile actuale reprezenta, fără îndoială, o necesitate.  (…) Redactată cu rigoare terminologică, cu un discurs logic consistent și cu o autodisciplină de cercetare demnă de toată lauda, lucrarea Fiducia și Trust-ul este una dintre cele mai bune lucrări de doctrina juridică elaborate în perioada postdecembristă în România”. - Prof.univ.dr. Valeriu Stoica Recomandare editorială Pentru o privire de ansamblu asupra legislației civile vă recomandăm Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C.H. Beck Din cuprins limitele adoptării trust-ului în sistemele de drept civil patrimoniul de afectațiune sau separația de patrimonii masele patrimoniale, în general, și masele patrimoniale fiduciare, în particular teoria separației de patrimonii și a patrimoniilor de afectațiune ca efect al fiduciei analiza problematicii cumulului între calitatea de constituitor și cea de fiduciar limitarea răspunderii fiduciarului și a constituitorului rezultate din separația maselor patrimoniale privire comparativă a fiduciei în raport cu trust-ul aspecte de drept internațional privat în privința fiduciei Puncte forte - analizează fiducia și trust-ul din prisma mai multor jurisdicții internaționale relevante - pune în lumină diferențele tranșante dintre fiducie și trust - îmbină perspectivă istorică, analiza comparativă și analiza economică - ample referințe bibliografice - index alfabetic Despre autor Daniel Moreanu este doctor în drept, avocat în Baroul București. Fragment din cartea "Fiducia și Trust-ul" de Daniel Moreanu "Fără a intra în detalii privind numeroasele utilizări practice pe care trust-ul le poate aveal, ne limităm a prezenta doar un exemplu care surprinde esența acestei instituții inovatoare și inovative: să ne imaginăm ipoteza în care Primus, în calitate de cumpărător a 51% dintre acțiunile unei societăți, dorește să păstreze confidențialitatea în privința controlului pe care l-a dobândit asupra respectivei societăți, transferând în acest sens 10% dintre acțiuni unei alte persoane, Secundus, semnând, în același timp, un alt document prin care proprietarul real al celor 10% dintre acțiuni este declarat Primus și cu obligația pentru Secundus de a vota în adunările gene-rale ale asociațiilor după cum va decide Primus. În sistemele juridice de drept civil, o asemenea structură s-ar încadra în noțiunea de simulație, cu efectele juridice specifice ale unei asemenea pe când, în sistemele juridice de common law, este implementată de o manieră inteligentă prin intermediul unui trust. Acest exemplu extrem de simplu demonstrează situațiile practice rezolvate în mod utilitarist printr-o instituție definitorie pentru pragmatismul sistemelor juridice de common law. În finalul acestei secțiuni dorim să subliniem un aspect care credem că pune bazele discuțiilor următoare. S-a exprimat în doctrina internațională (mai cu seamă cea de drept francez) faptul că neadoptarea în corpore a trust-ului, fie de drept anglo-saxon, fie acela definit de către Convenția internațională de la Haga din 1 iulie 1985 cu privire la legea aplicabilă trust-urilor și recunoașterea acestora, ar fi fost determinată de considerente care țin de evitarea unor structuri de evaziune fiscală și de spălare a banilor. Trebuie să subliniem că trust-urile sunt „perfect curate și morale" (trad.ns.eng.), iar pseudo-argumentul exprimat supra nu poate fi considerat decât apanajul unui sistem juridic sub-dezvoltat, care nu este capabil să creeze instrumente puternice de protecție." Citește mai puțin...