Elemente de stiinte comportamentale si neurostiinte in medicina dentara

    Lucrarea de față este un valoros suport de curs, absolut necesar pentru studenții Facultății de medicină dentară, cât și un material pentru medicii consacrați care nu au avut posibilitatea de a studia științele comportamentale, domeniu relativ nou în România.
Citește tot rezumatul cărții Elemente de stiinte comportamentale si neurostiinte in medicina dentara... De asemenea, este folositoare pentru toți cei care doresc să se informeze cu privire la științele comportamentale, indiferent de domeniul în care activează. Această primă ediție a cărții cercetează domeniul vast și conex al științelor comportamentale atât în plan teoretic, cât și în practică clinică, cu precădere din medicină dentară, oferind studentului și practicianului o viziune modernă a ultimelor cercetări în domeniu. Cartea oferă numeroase subiecte extrem de interesante, cum ar fi hipnoza, bio- și neurofeedbackul, mindfullnessul, anxietatea, strategii de comunicare medic-pacient.     Cuprins: Importanță și rolul științelor comportamentale în practica medicală • Anxietate, frică și durere • Anxietatea și durerea, abordare psihocomportamentală la copii • Anxietatea și durerea în medicină dentară – modalități alternative de control • Noțiuni de psihosomatică generală și specifică zonei orale • Abordarea pacientului cu nevoi speciale și a persoanelor vârstnice • Stresul și mecanismele de copyng utilizate în practica medicală • Introducere în neuroștiințe, aplicații în medicină       Adresabilitate: Medici stomatologi, medici și studenți de medicină dentară, psihiatri, psihologi, farmacologi, medici și studenți de medicină comportamentală și psihosomatică aplicată.       Fragment din volum:       “Riscuri apărute la persoanele cu dizabilitați       Aceste afecțiuni pot îngreuna acțiunile medicului stomatolog. Persoanele aflate în suferință trebuie însoțite la cabinetul de stomatologie, iar timpul de așteptare să fie cât mai scurt pentru evitarea accentuării anxietății. În cazul pacienților cu intervențiile chirurgicale sunt dificil de realizat, deseori fiind necesară anestezia totală. În prezent, se utilizează cu succes aparatul de inhăloședare, procedura fiind simplă și foarte eficace. Sedarea cu gaz ilariant sau cu protoxid de azot este necesară, mai ales în cazurile în care anxietatea limitează orice intervenție.     Convulsiile pot însoți aceste afecțiuni, gura fiind un factor de risc în timpul crizei, întrucât pacienții își pot mușca limba sau obrajii. În acest caz se elimină orice instrument din gură și zona din jurul scaunului stomatologic. Nu se introduc obiecte între dinți în timpul unei crize, se monitorizează căile aeriene pentru a se reduce riscul de aspirație.     Copiii cu ADHD suferă des de bruxism (scrâșnirea dinților) și sunt predispuși la diferite accidente la nivelul cavității bucale. Pentru cei care suferă de bruxism sau alte atitudini autoflagelante, precum mușcarea buzelor, este necesară o protecție bucală.     Multe din medicamentele administrate în recuperarea fizică și psihologică pot cauza probleme ale sănătății orale. Medicamentele, precum anticonvulsivantele și antipsihoticele, antihipertensivele, determină xerostomie (gura uscată) care determină creșterea apariției cariilor dentare. Problemele comunicaționale pot fi gestionate prin adoptarea strategiei „spune, arată, acționează" - pacientul va fi informat despre ce va trebui să facă, apoi i se prezintă instrumentele, iar ulterior se trece la acțiune, numai după ce copilul și-a însușit primele două precepte. Pregătirea verbală, dar și oferirea unui exemplu sunt de mare importanță în modelarea comportamentului. Se pot lua în considerație elementele de confort, cum ar fi muzică, opțiuni de aromaterapie, știindu-se faptul că pacienții cu sunt sensibili la zgomot, lumină, mirosuri, gusturi etc. Încheierea vizitelor într-o notă pozitivă asigură succesul terapeutic ce are în vedere crearea unei rutine cu mediul, încurajarea independenței pentru menținerea igienei orale zilnice.” Citește mai puțin...