„Obiectivul cărții este de a umple golurile de informație din literatura de specialitate disponibilă în limba română prin abordarea terapeutică a tulburărilor de comportament alimentar la copii și adolescenți.
Tratamentul acestor tulburări, în mod obișnuit, presupune mobilizarea unei întregi echipe de specialiști care poate include, în afară de psihologul clinician, un medic pediatru, un internist (eventual endocrinolog sau cardiolog), un psihiatru, un dietetician și diferiți terapeuți, în funcție de caz. Volumul se adresează tuturor acestor categorii de specialiști interesați de perspectiva psihologică a acestor tulburări și, în egală măsură, părinților și studenților la psihologie și medicină. Părinții vor avea ocazia de a înțelege rolul activ pe care îl au de îndeplinit în luptă cu tulburarea de alimentație, iar cartea le va pune la dispoziție recomandări privind căile de acțiune adecvate pe care ar putea să le urmeze în cazul fiecărei tulburări în parte.” (Ion Dafinoiu) Din cuprins: Normalitate și patologie în comportamentul alimentar • Tipuri de tulburări alimentare la copii și adolescenți • Anorexia nervoasă • Bulimia nervoasă • Tulburarea de alimentare compulsivă • Probleme alimentare atipice • Cauze ale tulburărilor alimentare la copii și adolescenți • Comorbidități asociate tulburărilor alimentare • Obezitatea la copii și adolescenți Prefață de Ion Dafinoiu Fragment din cartea "Tulburările de comportament alimentar și obezitatea la copii și adolescenți" de Violeta Enea: "3.2.2. Bulimia nervoasă (BN) BN a fost menționată pentru prima dată de către Russel în 1979, fiind introdusă în manualul de diagnostic al Asociației Americane de Psihiatrie, ediția a treia (DSM-III), în 1980. Criteriile de diagnostic descrise în DȘM-5 pentru această tulburare sunt: 1. episoade recurente de mâncat compulsiv, un episod fiind caracterizat prin ingerarea într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu, pe parcursul a două ore) a unei cantități de hrană care este, fără îndoială, mai mare decât orice cantitate ingerată de o altă persoană în aceeași perioadă de timp și în aceleași circumstanțe, prin sentimentul de pierdere a controlului în timpul episodului de mâncat compulsiv (de exemplu, sentimentul că nu se poate opri din mâncat și nici nu poate controla cantitatea de hrană ingerată); 2. comportamente compensatorii nepotrivite și recurente pentru a preveni creșterea în greutate (de exemplu, inducerea vomei, utilizarea neadecvată, a laxativelor, a diureticelor sau a altor medicamente, postul sau exercițiul excesiv); 3. atât mâncatul compulsiv, cât și comportamentul compensatoriu neadecvat se întâmplă, în medie, cel puțin o dată pe săptămână pe o durată de trei luni; 4. evaluarea propriei persoane este influențată excesiv de forma corporală și de greutate; 5. tulburarea nu se manifestă exclusiv în timpul episoadelor de AN."
