Icari Curiosi - Curiosos Icaros

 Ce ar fi o lume fără zâmbete? Chiar dacă se dovedesc de multe ori amare, chiar dacă sunt ironice, rămân un fel de oglindă. A unei descoperiri, a unui loc nou, a unui om nou, a unei culturi diferite sau pur și simplu a unui gând fugar.
Citește tot rezumatul cărții Icari Curiosi - Curiosos Icaros... Colecția de povestiri scrise de Lluis Alemany Giner traversează mai multe epoci și locuri, de la Germania lui Martin Heidegger, la România comunistă și de la Grecia lui Socrate la Franța, ei bine da, la Franța lui Cioran. Ea permite cititorului să dea o fugă până în haotică Marsilie, să simtă cafeaua aburindă din localurile pariziene, să cunoască hazul vieții soldățești spaniole sau bucuria unui zbor imaginar. Prin fiecare povestire cunoaștem un personaj ce alege să se dezvăluie rapid, printr-o trăsătură de condei. Eroi cinici, dar și victime ale sistemului, voci indignate dar și ființe care se lăsă purtate de voia sorții. Sunt situații în care ne putem regăsi dar și povesti care cu greu se pot transpune în viața reală însă pot bântui imaginarul fiecăruia dintre noi. Despre divinitate, iubire neîmpărtășită, despre frumusețe dar și pierzanie, despre ură și tiranie, despre orgoliu și starea de grație, despre tot ce ne compune și descompune, în următoarele pagini.   Fragment din carte: În mintea tuturor, plutea spectrul căderii Zidului Berlinului. Estul Europei și națiunile socialiste sau sovietizate, că doar niciodată nu a fost foarte clar preeminență (sau poate că da, prea mult) unui aspect asupra altuia, ardeau în revolte la acel sfârșit de an fatidic 1989; din Bulgaria în Cehoslovacia, din Polonia în Balcani, care deja începeau să anunțe un deceniu de conflicte care justificau vorbele liderului britanic Winston Churchill: Balcanii produc mai multă Istorie decât pot să consume.    Congresul fiind terminat, delegații au revenit la locurile lor de origine, cu aceleași îndoieli ca întotdeauna. Dată fiind viteza cu care evenimentele s-au desfășurat ulterior, e greu de crezut că mulți dintre participanți nu au știut că, spre deosebire de ceea ce îi asigurase conducătorul suprem, nu există și nici nu va exista un viitor radios pentru socialismul românesc. Doar o lună mai târziu, Partidul Comunist Român dispărea într-o baie de sânge. Doar o lună mai târziu, chiar în ziua de Crăciun, așa-numitul Geniu al Carpaților și soția lui erau executați în fața camerelor televiziunii publice.    În cronica sa, ziaristă conchide ca și astăzi căderea regimului prezintă mai multe umbre decât lumini. Multe aspecte încă nu sunt clarificate nici douăzeci de ani mai târziu. Astăzi știm că alegerea unui papă polonez nu a avut nimic întâmplător sau legat de capacitatea candidatului de a prezida tronul Sfântului Petru; un papa polonez a fost modul de a submina din interior un regim autoritar prezidențial, un regim de necontestat prin mijloace politice sau militare. Dacă nu era posibilă luptă frontală și politica se va face pe alte canale.    Citește mai puțin...