Internetul nostru

     „Ideea principală pe care o susține Michael Lynch este aceea că, dacă înțelegem mai bine condițiile în care este produsă și răspândită cunoașterea - condiții pe care autorul le explorează clar și convingător -, atunci ne vom bucura de roadele cunoașterii în mod responsabil.” - Wall Street Journal     „Lynch își prezintă teoria cu seriozitate, claritate și atenție față de contextul istoric Acesta a scris o carte inteligență care dezbate în mod onest probleme importante și extrem de actuale: Ne transformă internetul în cunoscători pasivi?; Ne afectează internetul capacitatea de a gândi?; Ce se poate face în acest sens? etc.” - David Weinberger, LA Review of Books       CUPRINS: Prefață  PARTEA I.
Citește tot rezumatul cărții Internetul nostru... NOILE PROBLEME VECHI ALE CUNOAȘTERII:   1. Forma noastră digitală de viață: Neuromedia • Socrate despre drumul spre Larissa • Bun venit la bibliotecă!   2. Cunoașterea de tip Google: Răspunsuri la îndemână • Suntem receptivi: descărcăm fapte • John Locke este de acord cu mama • Suntem raționali: exprimăm judecați raționale    3. Judecați raționale fragmentate: Ne face internetul să fim mai puțin raționali?: Societatea abstractă • Când izbucnesc lupte în bibliotecă • Iluzia raționalistă • Democrația ca spațiu al argumentelor raționale   4. Adevăr, minciuni și social media: Ștergerea adevărului • Realul ca virtual • Interludiu: SIM sau non-SIM • Neadevăr, falsuri și minciuna nobilă • Obiectivitatea și lumea noastră construită   PARTEA A II-A. CUM ȘTIM ACUM   5. Cine vrea să știe: intimitate și autonomie: Viața în panoptic • Valorile intimității • Bazinul de informații • Intimitatea și conceptul de persoană • Transparentă și putere   6. Cine știe cu adevărat: mulțimi, „nori" și rețele: Metafore moarte • Cunoașterea nu e doar în mintea noastră • Mulțimea atotștiutoare • „Netografia" cunoașterii   7. Cine ajunge să știe: economia politică a cunoașterii: Democratizarea cunoașterii? • Egalitatea epistemică • „Walmartizarea" universității    8. Înțelegerea și omul digital: Marea cunoaștere • Sfârșitul teoriei? • Înțelegerea înțelegerii • Cum să faci precum Chuck • Dobândirea înțelegerii ca act creator    9. Internetul nostru: Tehnologia și înțelegerea • Informația și legăturile care ne unesc Mulțumiri • Note • Bibliografie      Fragment din volum:       “În plus, există foarte puține filtre pe internet. Când organizația ISIS a decapitat un jurnalist american în 2014 și a prezentat scena pe internet, YouTube a blocat accesul la videoclipul respectiv, iar Google a blocat căutările. Cu toate acestea, videoclipul a continuat să fie distribuit. În sfera digitală, informațiile, chiar și cele condamnabile din punct de vedere moral, găsesc întotdeauna o cale de acces.     Dacă adăugăm aceste aspecte la cele discutate anterior - că nu doar ceea ce știm, ci și modul cum știm se structurează sub forma rețelelor atunci putem accepta ideea că nu mai este actual și nici util să susținem structura piramidală a cunoașterii. Poate cunoașterea nu are nicio temelie. Weinberger merge până într-acolo încât sugerează că, într-adevăr, cunoașterea nu se mai sprijină pe niciun fapt: „ideea că piramida cunoașterii este construită pe o temelie nu este ceva de la sine înțeles. Este o idee cu o istorie care acum cotește brusc pe un alt drum.”     De fapt, îndoielile în legătură cu reprezentarea fundaționalistă a structurii cunoașterii nu sunt nicidecum de data recentă. Filozoful pozitivist Otto Neurath - membru al celebrei grupări filozofice de la începutul secolului al XX-lea, intitulată Cercul de la Viena - a propus o altă metaforă. El a comparat procesul de justificare a convingerilor noastre cu acțiunea de reparare a unei plute pe mare. Ca să lucrăm la una dintre scândurile plutei, trebuie să stăm pe scândura alăturată. Dacă, după aceea, trebuie să reparăm cea de-a doua scândură, atunci trebuie să ne așezăm pe prima. Nu putem repara toate scândurile unei plute pe mare, în același timp. Cu alte cuvinte, atunci când ne susținem convingerile cu privire la un anumit lucru, considerăm alte convingeri ca fiind de la sine înțelese. Însă, mai târziu, este posibil să le punem pe acestea din urmă sub semnul întrebării și să le considerăm justificate pe primele. Nu există niciun punct în afara plutei - în afara cadrului nostru de convingeri - pe care să putem sta." Citește mai puțin...