Tratat de dreptul muncii

În literatura juridică, domeniul dreptului muncii este considerat a fi unul vast, acesta făcând parte dintr-o ramură a dreptului privat, alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează relațiile de muncă sub toate aspectele lor, conflictele de muncă, atribuțiile structurilor sindicale și patronale precum și controlul aplicării legislației muncii.
Citește tot rezumatul cărții Tratat de dreptul muncii... Munca este o trăsătură esențială a activității umane, omul fiind singura ființă care depune efort în mod conștient în vederea obținerii unor foloase. În același timp, munca reprezintă o condiție a traiului, deoarece fără a presta muncă nu se pot obține bunurile necesare vieții. În calificarea corectă a muncii trebuie să se țină seama, că forță de muncă este inseparabilă de persoană care o prestează, spre deosebire de orice marfă. Munca a fost factorul determinant în apariția și dezvoltarea speciei umane și continuă să reprezinte o necesitate obiectivă pentru existență și progresul societății. Subliniem opinia că dreptul la muncă nu este numai un drept declarativ, ci este un drept obiectiv garantat de stat, statul asumându-și asigurarea și apărarea lui. Garanțiile privind realizarea dreptului la muncă în România prevăd că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit de nimeni, fiindcă este însăși dreptul ființei umane de a trăi. În consecință, este un drept natural și imprescriptibil, garantat de Constituție, care se realizează prin politica organelor de stat. Aceste garanții, sunt specifice economiei de piață (exemplu: negocierea contractului colectiv de muncă, tripartidismul, concedierile colective, greva). Ca o consecință firească a schimbărilor petrecute după anul 1989, a tranziției și trecerea la economia de piață, România a ratificat multe Convenții ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care reglementează multitudinea de schimbări fundamentale, specifice legislației muncii, pe plan național și european. Ca o consecință a acestor schimbări, în România s-au adoptat numeroase legi, care au schimbat totalmente întregul evantai de probleme referitoare la dreptul muncii. Coordonarea sistemelor naționale de securitate socială se realizează în baza unor reguli cu caracter supranațional care determină legislația națională aplicabilă, garantând dreptul la protecție socială al unei persoane, chiar și atunci când aceasta se deplasează dintr-un stat membru în altul. În ceea ce privește protecția muncii, aceasta se realizează atât prin măsurile tehnice necesare pentru evitarea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, cât și prin norme de drept care stabilesc drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților menite să le asigure acestora din urmă securitatea și sănătatea în muncă. Așadar, instituția juridică a protecției muncii are un caracter complex, la realizarea ei contribuind dispoziții din diferite ramuri ale dreptului. Reglementarea principală este cuprinsă în dreptul muncii deoarece asigurarea sănătății și securității salariatului este necesară pe timpul prestării muncii. Considerăm că apariția dreptului muncii va fi utilă studenților, care studiază această disciplină în facultăți, cât și specialiștilor din toate domeniile (juridic, economic, administrativ, tehnic). Mulțumim editurii pentru că a făcut posibilă apariția acestei cărți. Citește mai puțin...