De ce ne ingrasa dietele?

    „În sfârșit, iată un om de știință care abordează, în aceeași lucrare, noile teorii despre comportamentul pe care ar fi bine să-l avem în ceea ce privește pierderea în greutate și încercările la care ne provoacă zi de zi tot felul de diete pe care le ținem.
Citește tot rezumatul cărții De ce ne ingrasa dietele?... De-abia aștept ca această carte să fie publicată pentru a o oferi pacienților mei.” - Dr. HENRY S. LODGE, profesor la Columbia University Medical Center și coautorul lucrării Younger Next Year     „În această lucrare foarte bine documentată, Sandra Aamodt desființează gândirea convențională despre diete, construind un studiu de caz complex care ne arată că, dacă vrem să fim sănătoși, ar fi mai bine să renunțăm la diete decât să fim obsedați de ele. Este o lectură esențială în societatea actuală care are obsesia slăbitului.” - Dr. TRACI MANN, autoarea lucrării Secrets from the Eating Lab     „Această carte remarcabilă trage un important semnal de alarmă asupra efectelor negative pe termen lung pe care dietele le au asupra corpului și minții noastre. O recomand cu căldură tuturor persoanelor obsedate de măsurarea caloriilor și acelora care încearcă să crească copii sănătoși fizic și mental, în această lume nebună după mâncare.” - JONATHAN BĂILOR, autorul cărții The Calorie Myth     Dr. SANDRA AAMODT este coautor al lucrărilor Welcome to Your Brain (Secretele creierului uman) și Welcome to Your Child's Brain. A fost director editorial al revistei științifice Nature Neuroscience, o apariție de prestigiu în domeniul cercetărilor neuroștiințifice. Are contribuții permanente la prestigioasele publicații New York Times, Washington Post, El Mundo și The Times din Londra.     Fragment din volumul "De ce ne îngrașă dietele" de Sandra Aamodt:     “Cum protejează sportul sănătatea     Un proces celular important, care stă la baza obezității, condiției fizice și problemelor de sănătate legate de stres, cum ar fi diabetul și bolile de inimă, creează o coeziune între ele. Inflamarea celulară este o reacție la tulburările metabolice, care pot ajunge să-i facă rău organismului. Așa cum am aflat mai devreme, inflamația creierului poate determina creșterea limitelor de greutate aparate de creier. O modalitate de a produce această reacție de inflamare a unei celule adipoase este să depășească capacitatea de stocare.     Problema nu este grăsimea în sine, atâta timp cât rămâne la locul ei, dar grăsimea care nu este depozitată în mod corespunzător determină reacții inflamatorii. Inflamarea celulară are loc în mod progresiv, pe măsură ce crește greutatea corporală, nu numai în celulele adipoase, ci și în ficat, pancreas și creier. Putem spune că depozitarea de grăsime contează mai mult pentru sănătate decât abundența de grăsime, ceea ce reiese din două exemple. În primul rând, eliminarea a mai mult de 9 kilograme de grăsime abdominală, de la persoanele obeze, prin liposucție nu îmbunătățește sensibilitatea la insulina sau factorii de risc pentru bolile de inimă, deoarece liposucția nu reduce cantitatea de grăsime stocată în toate celulele. Pierderea în greutate prin liposucție este recuperată, de obicei, în altă parte a corpului, în termen de câteva luni, așa cum ne-am aștepta din cauza termostatului de greutate. În al doilea rând, oamenii și animalele de laborator care au o boală genetică ce-i împiedică să producă celule care depozitează grăsimea sunt mai slabi și predispuși la multe boli asociate cu obezitatea. Ei au un nivel crescut de trigliceride în sânge și rezistența severă la insulina. Pentru că grăsimea lor nu se poate acumula în celulele adipoase din care face parte, ajunge în ficat (unde crește producția glucozei, trigliceridelor și a colesterolului, provocând ciroza cele din urmă), în celulele producătoare de insulină (unde poate provoca diabet) și în inimă (unde provoacă boli de inimă)." Citește mai puțin...