Teritorii

    "După ce și-a amânat destul de mult debutul editorial, Cristina Stancu pare a-și fi descoperit în sfârșit propriile teritorii poetice (dar și existențiale), niște teritorii crepusculare, câteodată apocaliptice, populate de o umanitate bântuită de anxietăți, neliniști thanatice, stări de Șpăltung, crize ale limbajului și comunicării, scene de supliciu și autosupliciu.
Citește tot rezumatul cărții Teritorii... Scrie o poezie introspectivă, care nu ezită adesea să aducă la suprafața vegetații sufletești pline de stranietate, o poezie crudă uneori ca o operație fără anestezie și o scrie convingător, evitând gesticulația zgomotoasă și patetismul. În versurile ei nu se urlă niciodată, dar se scrâșnește tot timpul din dinți." - Octavian Soviany Citește mai puțin...