Antropologia cuvantului

    "La început a fost cuvântul… și cuvântul s-a întrupat...     [...] Titlul lucrării este inspirat de fascinația pentru reflecția asupra puterii cuvântului în devenirea umană și posibilitatea studiului acestuia din perspectiva practicilor culturale și sociale.
Citește tot rezumatul cărții Antropologia cuvantului... Folosirea celor două sintagme – antropologie lingvistică și antropologia cuvântului - nu vizează vreo diferențiere între domenii de studiu separate, ci dimpotrivă, evidențiază comunitatea valorilor științifice și culturale. Atracția către cuvânt, ca element generator de viață, stă la baza opțiunii pentru un titlu care cheamă la cugetare... Antropologia cuvântului își propune, așadar, să dezvăluie potențialul miraculos al graiului uman în dezvoltarea cunoașterii dincolo de acumulările secolului XXI în care am intrat, dar și a modelării umane în context social. Dacă sintagma antropologie lingvistică denumește domeniul de investigație științifică, titlul cărții este o particularizare a acestuia care sesizează măreția cuvântului prin distincția netă pe care acesta o face între Om și celelalte evoluții biologice.     Demersul nostru se dorește un instrument teoretic și aplicativ dedicat formării sinergice a acelor competențe care definesc condiția umană necesare rațiunii critice și sistematice, creativității, autoformării, autoresponsabilizării sociale și profesionale. Experienței de student, traducător, cercetător și, mai apoi de dascăl i s-au adăugat bucuria valorizării potențialului lingvistic în dezvoltarea individului prin mecanisme și instrumente specifice. Selecția teoriilor și a metodelor de cercetare au avut drept model analiza lui Alessandro Duranti (1997) care valorizează perspectiva antropologică asupra diversității lingvistice, practicilor gramaticale, interacțiunii verbale, structurilor dialogului, evoluției sensurilor, participării sociale.     Autoarea optează pentru acele abordări teoretice, descriptive, dar și pentru exemplificări menite înțelegerii caracterului practic al domeniului. Expunerea acoperă și sfere conexe de cercetare, precum antropologia culturii, lingvistica aplicată, sociologia, filozofia, folclorul și comunicarea care completează studiul asupra cuvântului și confirmarea raportul istoric între evoluția biologică și comunicarea lingvistică prin ponderea acestuia în direcțiile dezvoltării economice, sociale, politice, culturale ale comunităților omenești. Înțelegerea și însușirea principiilor de funcționare ale procesului de dezvoltare a limbii vizează, de asemenea, conștientizarea valorilor morale, sociale, politice, filozofice, estetice ale societății umane de azi și de mâine.     Lucrarea selectează acele direcții și conceptualizări ale școlilor de lingvistică generatoare de interpretări antropologice. Bunăoară, dacă pentru Luis Hjelmslev funcția limbii reprezintă raportul dintre două unități lingvistice, iar în glosematica generativă aceeași noțiune este expresia particularităților relațiilor gramaticale între elementele structurii lingvistice, abordarea noastră insistă pe sensurile mai largi atribuite acesteia de către școala de la Praga. Definiția funcționalismului praghez care se distinge prin strânsă legătură între sintaxă și semantică, respectiv gramatică și informație care stă la baza actului comunicării, permite extinderea cunoașterii structurilor lingvistice la nivel antropologic și înțelegerea relației dintre unitățile sintactice și conținutul lor comunicativ-informativ explicând fenomenul variabilității limbii în atribuțiile sale de comunicare. Considerăm că interdisciplinaritatea studiului antropologic asupra cuvântului este în măsură să genereze efecte cognitive, atitudinale, comportamentale la nivel individual și de grup social." - Violetă Negrea Citește mai puțin...