Într-un mare oraș din Persia, trăiau demult doi frați. Unul se numea Cassim, iar celălalt, Ali-Baba. Când tatăl lor muri, nu le lasă decât puțină avere, pe care însă le-o împărțise în mod egal.
După felul cum le împărțise averea, se părea că vor trăi în aceeași categorie socială, dar soarta hotărâse altfel. Cassim se însura cu o femeie dintr-o familie înstărită și, la puțin timp după căsătorie, ea moșteni o prăvălie mare plină cu mărfuri și mai mult pământ la țară care-l făcură dintr-odată fericit și, totodată, unul dintre cei mai bogați negustori ai orașului. Ali-Baba, dimpotrivă, se căsători cu o femeie tot atât de săracă precum el. Era lipsit de multe și n-avea altă ocupație pentru a-și câștiga pâinea și a-și întreține familia decât să taie lemne într-o pădure învecinată și să le vândă la oraș, aducându-le pe spinările a trei măgari care erau toată averea lui. Într-o zi, Ali-Baba tocmai terminase de tăiat lemne destule pentru a-și încărca măgarii când, deodată, zări o pulbere groasă care se ridică în aer și venea spre locul unde se află el. Își aținti privirea și desluși o ceată de oameni călare care se apropia destul de repede. Deși nu se vorbea despre așa ceva în țară, Ali-Baba se gândi că acești călăreți puteau să fie niște hoți. Fără să-l preocupe ce se va întâmpla cu măgarii, socoti că e bine să se îngrijească de viața lui. Fragment din carte: "Dar Ali-Baba nu coborî imediat din copac. Își zise: „Poate au uitat ceva care-i va face să se întoarcă și atunci mă vor prinde". Îi urmări cu privirea până ce-i pierdu din vedere și nici atunci nu coborî. Aștepta timp îndelungat, pentru mai multă siguranță. Reținuse cuvintele cu care căpitanul hoților deschisese și închisese ușa. Curios să știe dacă la el vor avea același efect, merse în fața ușii și spuse: „Sesam, deschide-te!" Și ușa se deschise. Ali-Baba se aștepta la un loc întunecos și înspăimântător, dar, spre mirarea lui, era spațios și luminos. De jur-împrejur erau provizii, baloturi cu diverse stofe, mătăsuri și catifea, tapiserii de mare preț, precum și monede de aur și argint, unele aruncate pe jos, iar altele aranjate în saci puși unii peste alții. Văzând aceste minunății, Ali-Baba conchise că, nu de ani, ci de secole, această grotă servise drept ascunzătoare a hoților care se succedaseră. Nu stătu pe gânduri asupra a ceea ce avea de făcut: intră în grotă și, îndată ce fu înăuntru, ușa se închise, dar nu se neliniști, pentru că știa cum o putea deschide. Nu se atinse de argint, ci numai de monedele de aur aflate în saci. Căra de mai multe ori atât cât putea duce și atât cât putea pune pe măgarii săi. Găsi măgarii și, după ce-i aduse aproape de stâncă, încarcă sacii pe spinarea lor. "
AliBaba si cei 40 de hoti
- Autor: -
- An apariție: 2017 (vezi top cărți)
- Editura: REGIS
- Nr. pagini: 96
- Categorie: Literatura Universala
