Printr-un trist concurs de împrejurări, legendele urbane și mitologia fabricată tind să înlocuiască în munții Buzăului vestigiile memoriei colective. Lucrarea profesorului Ilie Mândricel "Din umbra chiliilor în floare.
Vechi legende din munții Buzăului" este o invitație la cunoașterea legendelor autentice din zonă și un antidot la uitare. CUPRINS: • Babele de la Ulmet • Chemarea clopotelor scufundate • Scaunele lui Negru-Vodă • Piatră cu semne • Comoara de la Agaton • "Stăpâne, stăpâne, îți cheamă și-un câine" • Izvorul Tămădurii • "Cei ce cu robia ne-au cercat" • Comoara credinței • Pădure, pădure • Crucea pietrarului • Descântec de iele • Antita (microromân epistolar) Fragment din volumul "Din umbra chiliilor în floare" de Ilie Mândricel: ”Spre deosebire de legendele istorice, poveștile și legendele despre comorile care ar fi existat ori au fost găsite în zona sihăstriilor rupestre sau în vecinătatea lor sunt mai numeroase, au o circulație neostoiță până în zilele noastre, ne ajută să poposim adesea în plin mitologic și să facem cunoștința unor credințe și obiceiuri străvechi sau a unor practici magice. Munții și pădurile, stâncariile și peșterile, adăposturile și tunelurile săpate în stâncă, toate locuri ideale pentru cine vrea să se ascundă, dar mai ales pentru cineva care vrea să ascundă ceva, hălăduirea pe aceste meleaguri a unor fugari, tâlhari sau cete de haiduci, ca să nu mai vorbim de existența în regiune a unor mănăstiri, schituri și biserici foarte vechi și bogate reprezintă tot atâtea elemente capabile să mențină credința populară în existența unor comori fabuloase, așa cum a fost cea de la Agaton. Dar nu numai de pe la mănăstiri provin comorile. Unele ar fi fost ascunse și de cei bogați care și-au găsit cândva scăparea și adăpostul la aceste picături de creștinătate de sub poalele munților. Însă cele mai multe comori informatorii credeau că au fost ale jidovilor (confundați de unii cu uriașii). Înainte de moarte, neavând ce mai face cu ele, le îngropau. Ca nimeni să nu le poată găsi și dezgropa, unii făceau vrăji și puneau blesteme grele asupra lor, spre a fi siguri că pământul le va păstra până la învierea viitoare, când și le vor lua din nou în stăpânire. În același scop, alții le închinau celui de pe comoară, adică Dracului. Satele din zonă au fost sate amestecate, de moșneni și de clăcași mănăstirești. Și unii și alții au crezut cu convingere în existența comorilor și au încercat să le găsească. Însă o comoară nu se caută la întâmplare, ci numai acolo unde sunt anumite indicii că s-ar putea afla. Locul acesta este știut și descris de unii, puțini, care au văzut comoara, dar dintr-un motiv sau altul nu au putut-o lua. Cel mai adesea locul aproximativ al comorii se stabilește după flăcările care se văd noaptea acolo unde a fost ascunsă. Comorile pot „să joace cu flăcări albastre sau roșiatice".”
Din umbra chiliilor in floare
- Autor: Ilie Mandricel
- An apariție: 2017 (vezi top cărți)
- Editura: C.I.D.
- Nr. pagini: 93
- Categorie: Literatura Romana
