Istoria Bisericii consemnează puține femei sfinte ce ne‑au lăsat spre zidire scrieri duhovnicești. Din rândul lor face parte și stareța Taisia, ucenica Sfântului Ioan din Kronstadt, care a sădit în sufletele contemporanilor educația creștină și râvnă pentru viață în Hristos.
Cei care vor citi scrisorile maicii Taisia despre viața duhovnicească fără a limita în mod superficial principiile acestei vieți doar la tărâmul traiului monahal vor descoperi ca acestea pot hrăni și sufletele impovârate ale societații noastre urbanizate, călăuzindu‑le cu multă sensibilitate și pricepere pedagogică de sub jugul strivitor și povara nimicitoare ale lumii sub jugul cel bun și povara cea ușoară ale lui Hristos. În zilele noastre, la fel ca acum o sută de ani, cuvintele ei rămân râuri de apă vie, fiindcă adevărul lui Dumnezeu nu se învechește și nu se schimbă, ci este pururea același, dătător de viață și înnoitor. CUPRINS: Schiță biografică • Introducere • Cuvânt înainte la prima ediție, din 1900 SCRISOAREA ÎNTÂI: Despre intrarea în mănăstire SCRISOAREA A DOUĂ: Despre începuturile monahismului și despre viața de obște SCRISOAREA A TREIA: Despre supunerea față de cei bătrâni SCRISOAREA A PATRA: Despre ascultare SCRISOAREA A CINCEA: Despre dragostea frățească SCRISOAREA A ȘASEA: Despre îndatoririle celei ce cântă la strana SCRISOAREA A ȘAPTEA: Despre găteală și împodobirea veșmintelor atât de răspândite în monahismul de astăzi SCRISOAREA A OPTA: Despre grijile deșarte care nu au legătură cu duhul vieții monahale SCRISOAREA A NOUĂ: Despre bârfa și vorbire deșartă SCRISOAREA A ZECEA: Despre aceea că necazurile sunt de neocolit în viața monahală SCRISOAREA A UNSPREZECEA: Despre boli și tămăduirea lor SCRISOAREA A DOUĂSPREZECEA: Despre rugăciune SCRISOAREA A TREISPREZECEA: Despre rugăciunea lăuntrică („a minții") care se lucrează tainic în inimă SCRISOAREA A PAISPREZECEA: Despre tunderea în monahism, care este „sfântul chip îngeresc"
